La sfârșitul anului 2019, oferta lui Olaf Scholz de a-i conduce social-democrații germani (SPD) s-a lovit un zid. Membrii au votat în schimb pentru un duo de stânga mai puțin cunoscut, care a promis să renunțe la cooperarea cu creștin-democrații Angelei Merkel.
În cele din urmă, Scholz a fost candidatul către care s-a îndreptat partidul cu privire la viitoarea propunere de cancelar pentru alegerile federale din weekend-ul trecut. Pentru prima dată din 2002, SPD i-a învins pe creștin-democrații cu 26-24%, făcând din Scholz favoritul pentru funcția de cancelar, odată formată o coaliție de guvernare.
De-a lungul anilor, politicienii și jurnaliștii au căutat numeroase descrieri pentru a surprinde manifestările lui Scholz, comparându-l uneori cu un ștrumf, un robot și un funcționar bancar de nivel mediu. Scholz este născut în Hamburg, orașul port de care s-a legat o mare parte din cariera sa politică.
„Este foarte clar, nu vorbește foarte mult”, a spus Mathias Adler, editor al popularului buletin informativ Hamburg Tagesjournal. „Dacă aveți o înțelegere cu el, el este de încredere”, a mai precizat acesta.
Viața timpurie a lui Scholz
Născut în 1958, Scholz a crescut în estul Hamburgului, unde, după terminarea școlii, a studiat dreptul și a devenit avocat. Membru al SPD încă din adolescență, a devenit senator de stat la vârsta de 40 de ani și era cunoscut pentru pozițiile sale dure în materie de ordine și disciplină.
S-a alăturat Bundestagului, parlamentul federal al Germaniei, în 2002, devenind secretarul general al partidului în cel de-al doilea mandat al cancelarului SPD Gerhard Schroeder.
Mai radical în tinerețe, Scholz a devenit discipol al politicii Schroeder’s Third Way, susținându-și planul de revizuire a sistemului german. Aceste reforme, cunoscute sub numele de „Agenda 2010” și destinate să stimuleze creșterea economică, au fost divizorii.
Prin reducerea beneficiilor și protecției muncitorilor, partidul tradițional al muncii a creat o nouă clasă de cetățeni prost plătiți și săraci, o pată neagră care va rămâne impregnată SPD de-a lungul mandatelor Angelei Merkel. După perioada în care a îndeplinit mai multe funcții, inclusiv ministru al Muncii, s-a întors în Hamburg în 2011, unde a devenit primar.
Acolo, Scholz a început să reconstruiască SPD. El a stimulat construcția de locuințe, care a scăzut la niveluri de criză, și a îmbunătățit performanțele școlilor.
El a dragat portul pentru a ancora cele mai mari nave de containere din lume și a renegociat contractele pentru a finaliza în cele din urmă Elbphilharmonie, sala de concerte care s-a deschis cu șase ani în urmă și a costat sume enorme.
„Acesta este unul dintre punctele sale forte, să negocieze și să clarifice ce vrea”, a spus Adler pentru Al Jazeera.
Ce a făcut ca primar
În calitate de primar, Scholz avea o înclinație pentru proiecte grandioase, împingând planuri pentru un zgârie-nori, cunoscut local ca „turnul Scholz”, și propunând să găzduiască olimpiadele, o ofertă combătută de alegătorii orașului prin referendum.
„Se simte foarte încrezător în sine. Încrederea în sine care limitează aroganța”, a adăugat Adler.
Scholz a găzduit summitul G20 în 2017, împotriva sfaturilor de a nu organiza. Au urmat scene de haos în timp ce pătura de stânga a orașului a orașului s-a ciocnit cu poliția, atrăgând atenția presei din întreaga lume și jenându-l pe Scholz, care a fost nevoit să-și recunoască eroarea.
„Scuzele nu au fost atât de ușoare pentru el”, a spus Adler.
În 2017 a fost numit ministru de finanțe de Merkel. Deși împărtășea dorința conservatorilor pentru împrumuturi minime și bugete echilibrate, el a părut să schimbe cursul după umilitul său eșec de a deveni lider în 2019.
„Ar fi greșit să reducem investițiile într-o criză economică”, a spus el ziarului Zeit, precizând că acest lucru a fost făcut în trecut, dar „nu se va mai întâmpla”.
Următoarea criză nu a întârziat să apară și, în timpul pandemiei coronavirusului, Scholz a devenit o figură populară, ridicând temporar limitele de împrumut consacrate constituțional de Germania și a ajutând la menținerea afacerilor pe linia de plutire.
Popularitatea lui Scholz a continuat să crească
La Bruxelles, el a atenuat linia tradițională dură a Germaniei în ceea ce privește împărțirea datoriilor cu ceilalți membri ai UE și a contribuit la adoptarea pachetului de recuperare a coronavirusului de 750 de miliarde de euro (869 miliarde de dolari).
Popularitatea lui Scholz a continuat să crească pe măsură ce cursa electorală se apropia de sfârșit, depășind cu mult pe rivalii săi. În dezbaterile liderilor televizați, el a vorbit depsre planul SPD de a crește salariul minim, de a spori bunăstarea socială și de a investi în protecția climei, scrie AlJazeera.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
