Cinci persoane au fost trimise în judecată pentru emiterea ilegală de acte de identitate românești

Conform rechizitoriului transmis instanței, două dintre persoanele trimise în judecată se află în arest la domiciliu și sunt acuzate de luare de mită în formă continuată (18 acte materiale) și fals informatic în formă continuată (254 acte materiale). Alte trei persoane sunt cercetate sub control judiciar pentru luare de mită în formă continuată (22 acte materiale), complicitate la luare de mită (5 acte materiale), complicitate la fals informatic în formă continuată (240 acte materiale) și trafic de influență în formă continuată (6 acte materiale).

În anul 2024, angajați ai SPCEP și ai primăriei dintr-o comună din Botoșani ar fi primit sume de bani pentru a facilita emiterea ilegală de cărți de identitate. Aceștia au operat modificări în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP), stabilind în mod fictiv domicilii pentru cetățeni străini, fără ca aceștia să îndeplinească condițiile legale.

Mecanismul fraudei: acte falsificate și mită pentru urgentare

Funcționarii publici primeau sumele de bani fie direct de la solicitanți, fie prin intermediari, pentru a înregistra domicilii fictive în RNEP. Aceștia introduceau date false, fără consimțământul proprietarilor imobilelor indicate, unele dintre aceste locuințe fiind nelocuibile sau aparținând unor persoane decedate.

În unele cazuri, cetățenii străini nici măcar nu se aflau pe teritoriul României în momentul solicitării documentelor. Aceștia intrau în țară doar pentru fotografierea necesară actului de identitate, iar alții nici măcar nu figurau cu intrare oficială în România. Documentele de identitate erau întocmite de intermediari, care semnau ilegal în locul beneficiarilor și al proprietarilor imobilelor.

'Cărțile de identitate erau predate intermediarilor de către funcționari în termen de 2-3 zile de la depunerea cererii, aceștia primind bani și pentru urgentarea procesului', se arată în comunicatul Parchetului General.

Scopul fraudei: acces mai ușor în UE

Anchetatorii au stabilit că aceste acte de identitate false le permiteau beneficiarilor să obțină pașapoarte românești și, implicit, dreptul de liberă circulație în Uniunea Europeană. Totodată, aceste documente puteau fi folosite pentru a accesa beneficii sociale sau economice în România și în alte state membre UE.

Verificările au demonstrat că la niciuna dintre adresele vizate nu au fost identificați cetățeni străini care să locuiască efectiv acolo. Majoritatea locuințelor folosite în schemă erau declarate fictiv ca reședință pentru persoanele din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă.

Continuarea cercetărilor și impactul asupra bazei de date naționale

Procurorii au dispus disjungerea cauzei și deschiderea unui nou dosar în care sunt investigați alți 17 suspecți, printre care funcționari publici, intermediari și beneficiari ai documentelor false. Aceștia sunt cercetați pentru luare de mită în formă continuată, fals informatic, complicitate la luare de mită și dare de mită.

De asemenea, Parchetul continuă investigațiile asupra unor funcționari din cadrul primăriei unui oraș din județul Botoșani, suspectați de complicitate la fals informatic. Sunt vizați și cei care au acceptat să găzduiască fictiv cetățeni străini.

'În urma investigațiilor, Registrul Național de Evidență a Persoanelor a fost actualizat pentru a anula valabilitatea domiciliilor fictive ale celor 252 de persoane implicate, iar cărțile de identitate false au fost anulate și urmează să fie reținute în momentul legitimării', precizează Parchetul.

Procesul va avea loc la Tribunalul Botoșani

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Botoșani, instanța competentă să soluționeze cauza, având în vedere locul săvârșirii faptelor. Autoritățile promit că vor continua investigațiile pentru a destructura întreaga rețea implicată în această schemă de corupție și falsificare de documente oficiale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News