”Am văzut că, în ultima perioadă este foarte mult interes pe acest subiect. Doresc să aduc în atenție anul 2020 când a fost, probabil, cel mai secetos an din ultimii 20 de ani, doamna Mateescu cred că poate să ne confirme. Am avut o suprafață de aproape 1 milion de hectare de teren arabil calamitate sau cu productivitate extrem de redusă din cauza secetei, dar, cu toate acestea, agricultura României a reușit să asigure necesarul de consum de grâu, la nivel intern, și să realizeze chiar un excedent de aproximativ 2 milioane de tone. Necesarul nostru de consum intern este situat undeva la 4,5 milioane de tone de grâu anual, iar producția realizată în 2020 a fost de 6,5 milioane de tone.”, a spus ministrul Adrian Chesnoiu, la conferința „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, organizată de DC News.
”Prin urmare, iată că și în cel mai rău an, din punct de vedere climateric, fermierii români au reușit să asigure necesarul de grâu pentru consumul intern și să realizeze și un excedent pentru export. Lucrul acesta ne dă liniștea necesară în a înțelege că România este departe de a se afla într-o situație de apariție a unei crize alimentare. Desigur că este important ca întotdeauna să ne asigurăm stabilitatatea, să fim siguri că nivelul producției este unu stabil. Pot să vă asigur că și anul acesta avem un nivel de producție stabil la principalele cereale de toamnă”, a mai precizat ministrul Chesnoiu.
VIDEO
Ministrul Adrian Chesnoiu a făcut precizări și despre dezvoltarea sistemului de irigații din România:
„În plan național strategic viitor, ceea ce reprezintă planul care guvernează gestionarea fondurilor europene pe care România le are la dispoziție în exercițiul financiar 2023-2027, alocăm 500 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului secundar de irigații, pe de o parte, iar din aceștia, 100 de milioane sunt destinați micro-sistemelor locale de irigații la nivelul fermei (...).
Mi-aș dori, ca ministru al Agriculturii, ca la renegocierea pe care o vom avea cu Comisia Europeană, irigațiile și investițiile în irigații, ca o componentă de combatere a efectelor schimbărilor climatice și de acordare de subvenții fermierilor români în derularea activității agricole, să fie o temă care să vizeze această modificare, pentru că avem nevoie de investiții în sistemul național de irigații, dar nu oprindu-ne doar aici“, a declarat ministrul Chesnoiu, la conferința „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, organizată de DC News.
Context și tematica eveniment „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”
17 IUNIE 2022, de Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării: Deșertificarea și ziua secetei 2022, este tema din acest an a conferinței anuale organizate de Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă
Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială pentru Europa și pentru întreaga lume.
Uniunea Europeană a adoptat o strategie pe termen lung, compusă din Pactul ecologic european și Legea climei. Ultima transpune în lege obiectivul stabilit de prima, astfel încât statele membre să poată deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. În cadrul Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice se urmărește creșterea rezilienței Europei la schimbările climatice. Strategia UE propune o abordare coerentă prin completarea acțiunilor întreprinse de statele membre, susținerea unei mai bune coordonări între acestea prin promovarea schimbului liber de informații și prin asigurarea transpunerii aspectelor legate de adaptarea la modificările climatice în toate politicile UE relevante. Implementarea strategiei de adaptare la schimbările climatice de către România presupune o serie de acțiuni structurate în cadrul a 3 priorități: Prioritatea 1. Promovarea de acțiuni de către statele membre; Prioritatea 2. Proces decizional bazat pe cunoaștere; Prioritatea 3. Sectoare cheie vulnerabile.
Alături de acestea, se află și o serie de alte reglementări în diferite politici comune. Planul Comisiei Europene include o serie de inițiative legislative și non-legislative care vizează domeniile mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură, digitalizare și sectorul financiar.
În România, 84 % dintre cetățeni cred că schimbările climatice și consecințele acestora sunt cele mai mari provocări pentru umanitate în secolul XXI, potrivit Sondajului BEI cu privire la climă din 2021-2022.
Într-un raport publicat de Indicele Performanței Climei pe 2021, România se afla pe locul 30, coborând cu 6 poziții față de anul precedent. Raportul, care are 4 indici principali, plasează România pe locul 17 la nivel global în privința emisiilor de gaze cu efect de seră și folosirea eficientă a energiei. În schimb, România înregistrează scoruri slabe la capitolele energie regenerabilă și a politicilor împotriva schimbărilor climatice – locul 35, respectiv 48.
Schimbările climatice au un impact considerabil asupra ecosistemelor, economiei și sănătății oamenilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
