MAI a pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru modificarea Legii privind terorismul. Schimbarea legii anti-terorism este impusă de noua situație de securitate din Europa. MAceasta este caracterizată de deplasările în şi dinspre zonele de conflict ale luptătorilor străini, accesarea de către terorişti a valurilor de migranţi sau procesul de radicalizare. În proiectul de lege iniţiat de MAI se introduc noi elemente la capitolul infracţiuni din Legea 535/2004, conform cărora acest tip de fapte sunt pedepsite inclusiv pe teritoriul României', anunță Agerpres.
Închisoare de la 5-12 pentru instruirea în tabere de antrenament
Astfel, prin noul proiect se incriminează 'deplasarea unei persoane de pe teritoriul statului al cărui cetăţean este sau de pe teritoriul căruia îşi are domiciliul sau reşedinţa spre sau pe teritoriul unui alt stat decât cel al cărui cetăţean sau rezident este în scopul comiterii, planificării ori pregătirii actelor de terorism sau participării la acestea ori pentru oferirea sau primirea de instruire sau pregătire pentru comiterea unui act de terorism ori pentru susţinerea, în orice mod, a unei entităţi teroriste', această faptă urmând a fi pedepsită cu închisoare de la 5 la 12 ani, informează MAI.
Pedepsele pentru instigare se dublează
'De asemenea, se propune sancţionarea mai drastică a faptei de promovare a unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea uneia dintre infracţiunile enumerate la art. 32 alin. 1 şi 3 şi art. 33 alin. 1 şi alin. 2 lit. e (din Legea 535/2004) indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni, pentru care se propune o pedeapsă cu închisoare de la 2 la 7 ani (în prezent o astfel de faptă fiind pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani)', se mai explică în comunicatul citat.
Structurile antiteroriste, subordonate direct CSAT
Proiectul de lege asigură, totodată, corelarea reglementărilor privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi Jandarmeriei Române la cadrul general privind combaterea terorismului, în privinţa atribuţiilor celor două instituţii, în sensul că în funcţie de amploarea şi de natura acţiunii teroriste, intervenţia contrateroristă se poate executa şi de către unităţi specializate ale Poliţiei Române şi Jandarmeriei Române, mai spune MAI. Ministerul Afacerilor Interne precizează că la elaborarea acestui proiect de lege a lucrat împreună cu specialiştii Serviciului Român de Informaţii, fiind valorificate şi propunerile anterioare ale celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniu, inclusiv cele din sfera judiciară. Potrivit expunerii de motive a acestui proiect de lege, care a fost publicată pe site-ul MAI, în proiectul de act normativ a fost actualizat conceptul de 'terorism' şi, corelativ, au fost corectate referirile la acesta din cuprinsul părţii introductive a unora dintre infracţiuni. În ceea ce priveşte Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT), prin proiect se propune, printre altele, stabilirea responsabilităţilor ce revin SIE, MAE şi SRI în cadrul activităţilor de prevenire şi combatere a terorismului care vizează protejarea localurilor de misiune ale României din străinătate sau a reşedinţelor şefilor, respectiv gestionarea situaţiilor de atacuri teroriste în care sunt implicaţi cetăţeni români.
De asemenea, au fost completate atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice componente ale SNPCT cu cele care privesc controlul antiterorist de securitate şi interviurile de securitate. Totodată, pe linia combaterii terorismului intervenţiile legislative vizează stabilirea condiţiilor/coordonatelor funcţionării/atribuţiile Centrului Naţional de Acţiune Antiteroristă (CNAA), o structură interinstituţională, fără personalitate juridică, subordonată direct Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care se activează şi funcţionează pe timpul crizei teroriste. Regulamentul de organizare şi funcţionare a CNAA se aprobă/se modifică prin hotărâre a CSAT, finanţarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii, precum şi a celor de capital fiind asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul SRI, se mai arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
