Calendarul zilei. Franz Joseph, ultimul principe al Transilvaniei

Franz Joseph
Franz Joseph

Franz Joseph al Austriei a fost împăratul Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei şi Boemiei, rege al Croaţiei, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbia din 1848 până în 1916.

Născut la 18 august, 1830, la Palatul Schönbrunn din Viena, este primul copil  al arhiducelui Francisc Carol Joseph (1802 - 1878), care era fratele mai tânăr al împăratului Ferdinand I al Austriei. Mama lui a fost Prințesa Sophie Friederike Dorothée Wilhelmine de Bavaria (1805 - 1872).

Pentru că unchiul său, împăratul Ferdinand, era bolnav psihic iar tatăl său nu era ambițios și era în vârstă, tânărul arhiduce "Franzl", a fost crescut de mama sa ca un viitor împărat, cu accent pe devotament, responsabilitate și sârguință, potrivit Wikipedia.

Franz Joseph a avut trei frați și o soră: arhiducele Ferdinand Maximilian(1832–1867), viitorul împărat al Mexicului; arhiducele Karl Ludwig (1833–1896) tatăl viitorului arhiduce Franz Ferdinand de Austria; arhiducele Ludwig Viktor (1842–1919) și arhiducesa Maria Anna (1835–1839), care a murit la vârsta de patru ani.

În urma demisiei cancelarului Prințul Metternich în timpul Revoluției din 1848, tânărul arhiduce a fost numit guvernator al Boemiei la 6 aprilie însă nu a preluat postul niciodată. În schimb, Franz a fost trimis pe front în Italia, alăturându-se mareșalului Radetzky; a primit botezul focului la 5 mai la Santa Lucia. Curând arhiducele a fost chemat în Austria, la mijlocul lui iunie fiind alături de familie la Innsbruck. La Innsbruck Franz Joseph a întâlnit-o pentru prima dată pe verișoara lui primară, Elisabeta, viitoarea lui soție, atunci o fetiță de zece ani.

Domnia sa de 68 de ani a fost a treia ca lungime dintre domniile din Europa, după cea a regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei şi a principelui Johann al II-lea al Liechtensteinului.

La începutul domniei sale, Franz Joseph a fost consiliat de noul prim-ministru, Felix Schwarzenberg, care l-a îndrumat spre recâştigarea puterii monarhice absolutiste şi spre obţinerea unei poziţii de forţă în politica externă. Campanii militare au fost necesare împotriva maghiarilor, care s-au răzvrătit împotriva autorităţii centrale Habsburg în numele libertăţile lor antice. Franz Josef a abolit constituţia din 1849 şi şi-a mărit atribuţiile guvernamentale în 1852.

După 1850, Franz Joseph a trebuit să accepte eşecurile politicii externe austriece: Războiul Crimeii şi ruptura de Rusia precum şi războiul cu Sardinia din 1859, împotriva Casei de Savoia şi a lui Napoleon al III-lea, când a fost învins în vestita bătălie de la Solferino.

Regresul a continuat cu înfrângerea din războiul austro-prusac din 1866, care a dus la constituirea statului dualist austro-ungar în 1867.

Franz Joseph a iniţiat modernizarea Vienei prin demolarea fortificaţiilor vechii cetăţi şi construirea celebrului bulevard Ringstrasse pe terenul eliberat.

Între 1848 şi 1867 Franz Joseph a fost ultima persoană care a ocupat funcţia de mare principe al Transilvaniei.

În data de 27 septembrie 1896 a inaugurat la Orşova (pe atunci în Austro-Ungaria), împreună cu regii Carol I al României şi Alexandru I al Serbiei, canalul navigabil de la Porţile de Fier. În aceeaşi zi a început o vizită oficială de trei zile în Regatul României.

La 24 aprilie 1854, la Viena, s-a căsătorit cu prinţesa bavareză Elisabeta de Wittelsbach (Sisi), verişoara sa, care avea doar 16 ani. Sisi este foarte populară în toată Europa pînă în ziua de azi. Căsnicia lor n-a fost una fericită. Sisi nu s-a adaptat niciodată rigorii vieţii de la curte şi întotdeauna a avut neînţelegeri cu familia regală. Împărăteasa era o călătoare pasionată şi rareori era văzută la Viena.

În 1885 Franz Joseph a întâlnit-o pe Katharina Schratt, actriţă care i-a devenit metresă. Relaţia lor a durat până la sfârşitul vieţii sale şi a fost tolerată de Sisi. Franz Joseph a construit vila Schratt în Bad Ischl pentru ea, şi de asemenea, i-a dăruit un mic palat în Viena.

Calendarul zilei de 18 august

1201 - Este fondat orașul Riga.

1227 - A murit  Ginghis Han.

1503 – A încetat din viaţă papa Alexandru al VI-lea, (numele laic Rodrigo de Borja).

1572: La Paris are loc căsătoria dintre viitorul rege Henric al IV al Franței și Margareta de Valois, fiica lui Henric al II-lea; se așteaptă o reconciliere dintre protestanți și catolici.

1750 – S-a născut compozitorul Antonio Salieri, îndrumător al lui Beethoven, Schubert şi Liszt (d.1825)

1850 – A murit scriitorul francez Honoré de Balzac: „În căutarea absolutului”, „Moş Goriot”, „Eugénie Grandet”, „Iluzii pierdute” (n. 20 mai 1799).

1883 – S-a născut dr. Mihai Ciuc, bacteriolog, imunolog şi epidemiolog, discipol al dr. Ioan Cantacuzino; membru al delegaţiei române la Conferinţa de pace de la Paris (d. 1969).

1916 -  Bulgaria a atacat Dobrogea românească. Declarația de război a fost făcută abia a doua zi.

1933 - S-a născut Roman Polanski, regizor francez de origine poloneză.

1936 – A fost asasinat, în timpul Războiului Civil din Spania, scriitorul Federico Garcia Lorca (n. 5 iunie 1898).

1940 -  Cea mai grea zi din Bătălia Angliei; ambele părți au cele mai mari pierderi.

1941 - Ca urmare a protestelor din Germania, Adolf Hitler ordonă încetarea uciderii sistematice a bolnavilor mintal și a handicapaților.

1949 -  S-a adoptat Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 privind declararea zilei de 23 August ca sărbătoare națională. Hotărârea va fi abrogată în 1990, când se va proclama ziua de 1 Decembrie drept sărbătoare națională.

1973 – O echipa de arheologi americani a descoperit, în timpul unor cercetări efectuate în Grecia, dovada că începutul navigaţiei s-ar plasa acum aproape 10.000 de ani.

1998 – A încetat din viaţă Iosif Sava, muzicolog, realizator de emisiuni radio şi de televiziune (n. 15 februarie 1933).

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2022 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
YesMy