Este vorba despre AMG 714, un tratament experimental cu anticorpi monoclonali anti-IL-15. Expunerea involuntară la gluten este un fenomen foarte frecvent la persoanele cu boală celiacă. Glutenul este aproape omniprezent în alimentația actuală, fiind ascuns în numeroase alimente, nu doar pâine, paste, patiserie, ci și sosuri, conserve, mezeluri, semipreparate, băuturi.
În cazul în care consumă gluten, cei care suferă de boală celiacă pot suferi crize cu dureri abdominale, diaree.
Singura posibilitate de tratament este excluderea totală a glutenului din alimentație.
Boala celiacă: Primul medicament care țintește direct glutenul
În cadrul unui studiu randomizat, dublu orb, cercetătorii de la Universitatea Tampere din Finlanda au comparat efectele medicamentului AMG 714, administrat în două doze (150 mg și 300 mg), cu un placebo, în cazul pacienților cu boală celiacă. Tratamentul a durat 12 săptămâni. Medicamentul se administrează prin injecție subcutanată. Pacienții au consumat o doză crescută de gluten, aproximativ 2,5 grame pe zi, timp de 10 săptămâni.
Rezultatele studiului au arătat reducerea simptomelor provocate de gluten în cazul pacienților cu boală celiacă tratați cu AMG 714.
„Cu toate că AMG 714 nu a blocat total afectarea mucoasei intestinale în rândul pacienților expuși la doze mari de gluten, totuși s-a observat diminuarea inflamației intestinale și reducerea tulburărilor intestinale”, au explicat autorii studiului.
„Un regim fără gluten este singura opțiune de tratament pe care o au pacienții cu boală celiacă în prezent, dar este aproape imposibil pentru ei să evite complet și pentru totdeauna glutenul”, a declarat Markku Maki, coordonatorul studiului, profesor la Facultatea de medicină și bioștiințe la Universitatea Tampere.
„În medie, jumătate dintre pacienții atinși de boala celiacă care urmează un regim fără gluten continuă să sufere de inflamație intestinală și distrugere a mucoasei intestinale, iar o treime suferă simptome recurente. De aceea, trebuie să dezvoltăm medicamente pentru a-i ajuta să prevină consecințele glutenului ascuns”, atrage atenția cercetătorul.
Boala celiacă: Glutenul ascuns, o problemă reală
În prezent, în Uniunea Europeană există o directivă privind etichetarea și identificarea alimentelor ce conțin gluten. Directiva solicită producătorilor de alimente să declare prezenţa în produsele lor chiar şi a unei cantităţi infime de gluten. Sunt însă contaminări accidentale în procesul de producție ori sunt producători care nu respectă regulile de etichetare și nu declară conținutul în gluten. Astfel, multe persoane consumă gluten fără să știe.
Alimentele care pot ascunde gluten sunt supele, cârnaţii, sosuri, inclusiv sosul de soia, condimentele pentru carne, prăjituri şi dulciuri, îngheţată, glucoză.
De cele mai multe ori, ingerarea deliberată sau involuntară a unor cantităţi mici de gluten nu va provocarea iritarea imediată, dar poate fi periculoasă pe termen lung datorită riscului unei inflamaţii intestinale persistente. De aceea, este foarte importantă atenţia asupra acestor aspecte pe durata dietei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
