"Aşa cum v-am promis ieri, azi revin cu intervenţia mea de la Forumul de la Krynica (Polonia). Am participat la dezbaterea pe tema „Freedom and Responsibility - The Statesmen Debat". Mi-am intitulat intervenţia „Când Occidentul se ceartă, Rusia câștigă".
Desigur, subiectul este vast. În intervenţia mea, am vizat câteva aspecte pe care le redau mai jos.
Principalele elemente ale intervenţiei mele:
„Spre deosebire de perioada post-război rece, în prezent este dificil de făcut distincția clară între „inamici" și „aliați", ba chiar este la modă conceptul de „frenemy". Aceasta deoarece au loc noi tipuri de „confruntări":
a) comercială/economică. Problema este că disputa se derulează între state aliate, în căutare de piețe comerciale și oportunități economice cât mai avantajoase pentru propriile companii și, implicit, pentru proprii cetățeni. Este notorie, de pildă, competiția între statele occidentale pentru piețele de armament, automobile, agenda digitală etc.
Confruntate cu presiuni sociale interne, unele state occidentale recurg inclusiv la măsuri naționaliste/protecționiste care afectează direct ceilalți aliați. De exemplu, Brexit a deschis cutia Pandorei în privința libertății de mișcare în UE, decizia britanicilor fiind alimentată de narativul „est-europenii ne fură locurile de muncă". La o analiză „pe hârtie", însă, se poate constata că în Marea Britanie imigrația din statele UE nu este permanentă (media de ședere în Marea Britanie este sub patru ani), iar lucrătorii din țările UE sunt contributori neți la bugetul britanic (sub 1% dintre aceștia primesc beneficii sociale pentru care nu achită contribuții la buget);
b) informațională (propagandă, dezinformare, atacuri și spionaj cibernetic). Deși „suspectul de serviciu" este Rusia, problema este că astfel de acțiuni ostile nu pot fi atribuite cu certitudine, iar dacă sunt, în final, dovedite, răspunsul nu poate fi unul de tip convențional.
▪ Kremlinul știe că nu poate susține un război convențional cu NATO, alegând în schimb, o abordare confruntațională de tip asimetric/hibrid. Tocmai din acest motiv, aliații occidentali greșesc atunci când subestimează războiul informațional și propaganda Rusiei în Europa. Moscova are ca obiective concrete însăși destabilizarea Occidentului și polarizarea societății, iar prin promovarea constantă, în spațiul informațional și, implicit în mentalul colectiv al Occidentului, a narativelor naționaliste („străinii ne alterează valorile") și eurosceptice („liberalismul UE ne fură locurile de muncă") Rusia urmărește inducerea unui sentiment de neîncredere al opiniei publice în clasa politică și, în ultimă instanță, implozia sistemului democratic occidental.
Un alt element central al războiului informațional rus împotriva Occidentului este reconstruirea sistematică a realității. Inițial Rusia folosea social media pentru a oferi interpretări alternative unor evenimente punctuale. Creșterea nivelului de interconectare, diversificarea canalelor de diseminare a informațiilor și abilitatea acestora de a transcende barierele naționale au permis Rusiei distorsionarea realității și manipularea opiniei publice la un nivel care riscă să producă mutații de ordin structural în mentalul colectiv din societățile vizate.
Moscova folosește o adevărată armată de bloggeri, troli și roboți care au misiunea de a invada rețelele sociale cu mesaje pro-ruse. Sunt vizate prioritar platforme de dialog precum secțiunile de comentarii ale publicațiilor tradiționale, forumurile de discuții, grupurile de interese și hashtag-uri de pe rețelele sociale. Statutul de „mijloc necenzurat de comunicare între egali" a redus vigilența publicului față de abordările circulate în aceste medii.
Practica presei tradiționale de a prelua din astfel de medii informații de tip breaking news este exploatată pentru lansarea de dezinformări. Deși presa apelează la rectificări ulterioare, datele cu caracter senzațional transmise inițial au un impact mai mare și tind să fie reținute mai bine și pentru mai mult timp de audiență decât revenirile ulterioare.
▪ În timp ce competiția economică (SUA-UE) și naționalismul/ protecționismul (intra-UE) țin occidentalii ocupați, Rusia continuă să se consolideze militar la frontierele NATO, nu doar pe flancul de est, ci și pe cel de sud.
▪ Mai mult, Rusia își consolidează alianța cu China, demers care face parte din obiectivul strategic al Moscovei privind existența unei lumi cu trei centri de putere (China, Rusia și SUA) în locul sistemului internațional dominat de Occident.
▪ Ca o concluzie generală, Occidentul ar putea pierde confruntarea cu Rusia tocmai din lipsa unei viziuni strategice legate de „aliați" și „inamici". Statele occidentale trebuie să mențină și să-și consolideze alianțele, să ajungă la compromisuri și înțelegere reciprocă a priorităților stringente pentru a putea contracara coordonat amenințările de securitate cu care se confruntă.", este mesajul transmis de Băsescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
