„În România este extrem de frecventă infecția cu virus hepatitic B - date oficiale estimează cam 8% din populație.
Din păcate, multe femei tinere, de vârstă fertilă au infecție cu VHB, unele chiar fără să ştie. Află neplăcuta veste când fac investigațiile sugerate de medicul obstetrician ce preia pacienta pentru a monitoriza sarcina. De aceea este extrem de importantă discutarea subiectului vaccinării copilului nou-născut împotriva hepatitei B.
La naştere, în contextul furtunii emoționale provocate de apariția unui nou membru în familie, în unele cazuri apare nefericita decizie de a refuza administrarea vaccinului anti-Hepatitic B.
De ce? Explicații ar fi multe. În situația în care acordul trebuie dat rapid în vederea efectuării în primele 24 ore de la naştere (aşa recomandă calendarul național de Imunizare şi toate celelalte surse de expertiză disponibile CDC, ACOG, AAP etc) a vaccinului este evident că familia ar trebui să facă o minimă documentare înaintea naşterii propriu-zise. Să discute cu medicul de familie, cu neonatologul și cu obstetricianul, din vreme.
Pentru că orice amânare poate fi cauza unei catastrofe ireparabile mai târziu. 9 din 10 nou născuți infectați cu hepatită B la naştere nu vor reuşi să scape de virus şi vor dezvolta hepatită cronică şi posibil ciroză sau hepatom. Această inabilitate care ține de sistemul imun imatur trebuie privită în context. Adultul infectat cu virusul hepatitic B scapă în 95% din cazuri de virus. Deci nu virusul este singurul vinovat, ci şi imunitatea precară a nou-născutului.
Prematurul are această inabilitate imunologică mult mai mare decât adultul sănătos.
De aceea am atras atenția într-o postare anterioară că vaccinarea contra VHB are particularități la prematur.
Statul Francez, care a modificat în 2013 calendarul național de imunizări în sensul simplificării sale de la 3+1 la 2+1, își pune serios problema dacă această strategie este conformă și pentru prematuri (care apropos nu sunt deloc puțini în România ~ 11% din nou-născuți). https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25153808/
Ce dovedește studiul francez? Că deși sunt nivele mai mici de anticorpi la prematurul care face toate vaccinările din primul an, acestea nu sunt insuficiente (nivelele de anticorpi).
Prematuritatea în sine afectează răspunsul imun la vaccinarea VHB şi experții recomandă ca vaccinarea de la naştere să nu fie luată în calculul numărului final de doze la copiii prematuri. Aceştia vor mai face ALTE 3 doze de vaccin hepatitic B (adică 4 în total în primul an de viață). Doar prematurii cu greutate peste 2 kg la naştere nu au această precauție specială cu o doză în plus”, scrie dr. Mihai Craiu, pe pagina de facebook „Spitalul Virtual pentru Copii”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
