"Dacă aruncăm sloganuri pe piață, în media, acestea nu fac decât să inducă în eroare opinia publică. Această propoziție cu o gaură de 10 miliarde te duce cu gândul că cineva a plecat cu acești bani. Că la Finanțe este un cufăr cu bani, acolo ministrul dă bani, scoate din el, mai pune în el și la un moment dat a plecat cu 10 miliarde. Ori nu se întâmplă așa. Bugetul este un instrument care se elaborează pe perioada unui an și, la sfârșitul anului precedent, Ministerul de Finanțe încearcă să facă cea mai bună estimare a veniturilor și a cheltuielilor ce se vor încasa în anul următor. Bugetul este ca o oglindă, are pe de-o parte venituri, pe de altă parte cheltuieli. În materie de venituri, sunt venituri fiscale (încasate de ANAF), nefiscale (încasări ale unor instituții cu venituri proprii) și veniturile speciale aferente din fonduri europene. Proiectele pe fonduri europene, din păcate, au fost foarte întârziate", a spus Anca Dragu, marți seară, la Realitatea TV.
”TVA este cel mai important venit din buget. Aici depinde de cota de TVA și să ne reamintim că a fost redusă la 20%, chiar la 9% la unele produse, dar și de consum, de structura consumului. (...) Dacă TVA este mai mică, încasările din TVA sunt mai mici", a explicat Dragu.
De ce s-a făcut rectificare pozitivă
”Imediat după începutul anului, am avut creșterea economică pe trimestrul I mai mare decât am anticipat. Am văzut efectul consumului întârziat. În trimestrul II, și mai ales în trimestrul III, această tendință s-a atenuat. Dar, odată ce creșterea economică a accelerat, au venit mai multe venituri fiscale la buget, TVA mai mult, impozit pe profit, impozit pe venit, economia a mers mai rapid și atunci au fost mai multe venituri fiscale, iar la venituri fiscale pe tot anul situația este una bună. Ca atare, a venit prima rectificare în care am păstrat ponderea în PIB a tuturor categoriilor de venit fiscal și s-a mărit suma respectivă. Trendul pozitiv al creșterii economice al PIB-ului a continuat, astfel încât la a doua rectificare am avut un plus de circa 300 de milioane de lei. A doua rectificare s-a făcut în octombrie", a continuat fostul ministru.
Fostul ministru de Finanțe a explicat că, în condițiile în care România a încheiat anul 2016 cu un deficit bugetar de 2,6% din PIB, este imposibil să existe o gaură de 10 miliarde de lei la buget, pentru că asta ar fi însemnat o majorare a deficitului la 4,1%.
"Dacă ar fi o gaură reală de 10 miliarde de lei, înseamnă că ai numai veniturile mai puțin cu 10 miliarde sau numai cheltuielile mai mari cu 10 miliarde, iar per total ar fi rezultat un deficit bugetar de 4,1% din PIB. Dacă nu avem acest deficit, nu avem cum să discutăm de o gaură. Vorbim de o situație în care veniturile și cheltuielile sunt strâns corelate", a conchis Anca Dragu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
