Întrebat care este ajutorul financiar alocat Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, dar şi care au fost domeniile asupra cărora au fost repartizate aceste finanţări, Andi Cristea a răspuns astfel:

"S-a vorbit intens despre faptul că Republica Moldova a beneficiat de cea mai consistentă finanţare europeană per capital, având în vedere dimensiunea populaţiei, dintre toate statele cărora li se adresează Politica Europeană de Vecinătate. Dacă în 2006 banii europeni pompați dincolo de Prut erau în cuantum de 23 de milioane de euro, ajutorul financiar în 2012 sau 2013 era undeva la 102 milioane de euro, respectiv 135 de milioane de euro. Când vorbim de sprijin financiar din partea UE, lucrurile au o dinamică pozitivă, de la an la an, sumele sunt din în ce mai consistente dacă ne raportăm la momentele de început. În luna iulie a acestui an Parlamentul European a aprobat pachetul de asistenţă macro-financiară în valoare de 100 de milioane de euro. Nu de bani europeni duce lipsă Republica Moldova. În condițiile în care sunt o serie de provocări structurale cu care se confruntă mica ţară, de la identitate până la conflictul înghețat din Transnistria, de la corupția specifică unui spațiu ex-sovietic până la ambiția politică fluctuantă a liderilor politici, impactul pozitiv al banilor europeni rămâne limitat în cadrul societății.

Ajutorul financiar este esențial pentru continuitatea reformelor în Republica Moldova. La nivel european, ne dorim ca acest ajutor să contribuie la stabilizarea economică a țării și, mai ales, să acopere necesitățile de finanțări externe pentru perioada 2017-2018. Banii vor fi acordați în trei tranșe, fiecare dintre acestea condiționate de cursul reformelor și eforturile de combatere a corupției. Practic, UE vrea să se asigure că acești bani sunt o investiție în viitorul Republicii Moldova.

În momentul de față, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă se află într-un proces de evaluare a modificărilor aduse sistemului electoral, după ce Parlamentul de la Chișinău a votat pentru trecerea la sistemul mixt, la scurt timp după votarea pachetului de asistență macro-financiară. Modificarea sistemului de vot a generat dezbateri aprinse în contextul acestui vot în Parlamentul European, care până la urmă este un vot de încredere. Spuneam într-un interviu anterior faptul că niciun partid politic de la Chișinău nu își permite să plătească prețul pierderii asistenței financiare din partea Uniunii Europene – nici măcar socialiștii, care nu au o alternativă. Acum nu recomand relaxare, ci cred că prioritatea puterii de la Chișinău trebuie să fie îndeplinirea condiționalităților pentru livrarea tranșelor de bani și folosirea eficientă a acestora."

Citiţi interviul integral AICI.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News