Agenţia Spaţială Română: Faceţi cunoştinţă cu 42 dintre cei mai mari asteroizi din Sistemul nostru Solar

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Fotografii care nu au mai fost făcute niciodată până acum în spațiu, pas înainte în explorarea asteroizilor.

Directorul Institutului Astronomic al Academiei Române (IAAR), Dr. Mirel Bîrlan face parte din echipa internaţională care a folosit Very Large Telescope (VLT) al Observatorului European de Sud (ESO) din Chile, pentru a realiza imagini ale celor mai mari obiecte din centura principală de asteroizi, situată între Marte şi Jupiter. Un grup atât de mare de asteroizi, 42 la număr, nu a mai fost fotografiat atât de clar niciodată până acum. Observaţiile arată o gamă largă de forme, de la sferice până la lunguieţe, ajutând astronomii să înţeleagă mai bine originile asteroizilor din Sistemul nostru Solar.

Pas înainte în explorarea asteroizilor



Imaginile detaliate ale acestor 42 de obiecte au fost posibile datorită telescoapelor de la sol şi reprezintă un pas înainte în explorarea asteroizilor, contribuind la găsirea răspunsului la întrebările despre viaţă, Univers şi tot restul.

"Până acum doar trei asteroizi mari ai centurii principale, Ceres, Vesta şi Lutetia, au fost fotografiaţi în detaliu, pentru că au fost vizitaţi de misiunile spaţiale Dawn (NASA) şi Rosetta (Agenţia Spaţială Europeană)," explică Pierre Vernazza, de la Laboratorul de Astrofizică din Marsilia, Franţa, care a condus studiul despre asteroizi, publicat astăzi în Astronomy & Astrophysics.

Lucruri până acum necunoscute



Numărul mic de observaţii detaliate ale asteroizilor existent anterior, a însemnat că, până acum, caracteristicile cheie, cum ar fi forma 3D sau densitatea lor, au rămas în mare parte necunoscute.

"Între 2017 şi 2019, Pierre Vernazza a condus cu succes şi eficienţă o echipă internaţională din care am făcut parte şi care şi-a propus să determine aceste caracteristici cheie prin realizarea unei cercetări amănunţite a celor mai mari asteroizi din centura principală de asteroizi", a declarat Dr. Mirel Bîrlan, Directorul Institutului Astronomic al Academiei Române (IAAR).

Majoritatea celor 42 de obiecte din eşantionul echipei au o dimensiune mai mare de 100 km; echipa a fotografiat aproape toţi asteroizii centurii principale mai mari de 200 de kilometri în diametrul, mai exact 20 de obiecte dintr-un total de 23. Cele mai mari două obiecte cercetate de echipă au fost Ceres şi Vesta, care au un diametru de aproximativ 940 şi respectiv 520 de kilometri, în timp ce cei mai mici doi asteroizi sunt Urania şi Ausonia, fiecare având aproximativ 90 de kilometri. Prin reconstituirea formei obiectelor, echipa a realizat că asteroizii observaţi pot fi împărţiţi în principal în două familii. Unii sunt aproape perfect sferici, cum ar fi Hygiea şi Ceres, în timp ce alţii au o formă mai particulară, "alungită", regina lor incontestabilă fiind asteroidul Kleopatra.

Combinând forma asteroizilor cu informaţii despre masa acestora, echipa a constatat că densităţile se schimbă semnificativ în eşantion. Cei patru asteroizi studiaţi cu densitatea cea mai mică, inclusiv Lamberta şi Sylvia, au densităţi de aproximativ 1,3 grame per centimetru cub, aproximativ cât densitatea cărbunelui. Cei mai mari, Psyche şi Kalliope, au densităţi de 3,9 şi respectiv 4,4 grame per centimetru cub, fiind mai mari decât densitatea diamantului (3,5 grame per centimetru cub).

Această mare diferenţă de densitate sugerează că variază semnificativ şi compoziţia asteroizilor, fapt care sprijină teoria conform căreia aceste obiecte cereşti provin din diferite zone ale Sistemului Solar, migrând ulterior în locul în care se află astăzi.

Cum au fost făcute descoperirile



Aceste descoperiri au fost posibile datorită sensibilităţii instrumentului Spectro-Polarimetric High-contrast Exoplanet REsearch (SPHERE) montat pe VLT. Astronomii vor avea posibilitatea să fotografieze şi mai mulţi asteroizi în detaliu cu ajutorul viitorului Extremely Large Telescope (ELT) al ESO, ce se construieşte în prezent în Chile şi care va fi operabil mai târziu în acest deceniu.

"Studiul asteroizilor este un domeniu unde cercetătorii români contribuie în mod constant şi semnificativ. În calitate de astronom asociat al Institutului Astronomic al Academiei Române şi astronom al Observatorului din Paris am încurajat şi facilitat colaborări între cercetătorii din România şi Franţa. Avem doi doctoranzi români şi cercetători cu titlul de doctor care studiază corpurile de dimensiuni mici - comete, asteroizi, meteoroizi - din Sistemul Solar" a declarat Mirel Bîrlan.

Rezultatele recente ale cercetătorilor români



Printre rezultatele recente ale cercetătorilor români se numără observaţii ale asteroidului potenţial periculos (99942) Apophis, realizate la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca, staţia Feleacu, observaţii ale asteroidului Pallas, observaţii ale asteroidului (6478) Gault.

"Strategia Institutului va continua să sprijine eforturile de cercetare în aceste direcţii. Printre proiectele noastre se numără studiile asteroizilor care se apropie periculos de Pământ, relaţiile între asteroizi, comete şi meteori, interacţia materiei interplanetare cu Terra, studiile de dinamică a obiectelor naturale şi artificiale din apropierea Pământului", a spus Directorul IAAR, Mirel Bîrlan.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
NoMy