Acord istoric la COP16: 200 de miliarde de dolari anual pentru salvarea naturii
După eșecul primei încercări din Columbia, țările reunite la Roma în această săptămână au ajuns, în cele din urmă, la un acord privind generarea unei finanțări de 200 de miliarde de dolari anual până în 2030, pentru a opri și inversa distrugerea naturii. Decizia, adoptată joi seară în cadrul negocierilor ONU pentru biodiversitate (COP16), a fost salutată ca un pas esențial pentru protecția mediului la nivel global.
Discuțiile COP16 au fost inițial blocate de lipsa unui consens asupra modului în care banii vor fi colectați și gestionați. Statele Unite și-au redus implicarea în finanțarea dezvoltării, iar inițiativa de a debloca negocierile a venit din partea țărilor BRICS – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Acești actori-cheie au condus eforturile diplomatice pentru a ajunge la un compromis acceptabil pentru toate părțile, conform Reuters.
„De la Cali la Roma, am trimis o lumină a speranței că binele comun și protecția mediului sunt posibile dincolo de interesele naționale”, a declarat Susana Muhamad, președinta COP16 și ministrul columbian al mediului.
SUA, un mare absent, dar cu influență indirectă
Deși Statele Unite nu sunt semnatare ale Convenției privind biodiversitatea, reducerea sprijinului financiar extern al Washingtonului a avut un impact considerabil. Programe esențiale de combatere a braconajului din Africa de Sud au fost suspendate, iar ONG-urile de conservare se confruntă cu dificultăți financiare semnificative.
În plus, există temeri că SUA nu vor participa la viitoarea rundă de finanțare a Fondului pentru Mediu Global (GEF), care a furnizat deja peste 23 de miliarde de dolari pentru protecția naturii în ultimii 30 de ani.
Provocările financiare și angajamentele asumate
În ciuda acordului de la Roma, problema finanțării rămâne sensibilă. În 2022, doar 15,4 miliarde de dolari au fost alocați biodiversității la nivel internațional, conform datelor OCDE. Majoritatea acestor fonduri provin din surse publice, ceea ce pune presiune pe guverne pentru a atrage mai multe resurse private.
„Toată lumea a făcut concesii, iar pentru țările în curs de dezvoltare rezultatul este pozitiv”, a declarat Maria Angelica Ikeda, reprezentant al Ministerului brazilian al Afacerilor Externe.
Pe lângă asigurarea celor 200 de miliarde de dolari anual, țările au convenit să stabilească norme tehnice pentru monitorizarea progreselor și să prezinte rapoarte naționale privind biodiversitatea în cadrul viitoarei COP17.
Perspective pentru viitor
Acordul de la Roma este considerat un pas esențial în implementarea Cadrului mondial pentru biodiversitate Kunming-Montreal (GBF), stabilit în 2022. Cu toate acestea, rămân provocări importante legate de implementare și respectarea angajamentelor financiare.
Într-un an crucial pentru diplomația climatică, deciziile luate la COP16 vor influența viitoarele negocieri privind poluarea cu plastic, protejarea oceanelor și atingerea obiectivelor globale de dezvoltare, culminând cu discuțiile COP30 privind clima, programate pentru noiembrie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Tudor Chirilă, „frumosul” din Piața Victoriei și adevărul despre România divizată în era Călin Georgescu de Anca Murgoci
”N-am dat un leu, n-am luat un leu”. Cum am ajuns să ne preocupe doar cum sau cât a dormit Crin Antonescu pe banii lui, în ultimii 10 ani de Roxana Neagu
