Ceea ce sociologii au estimat, realitatea o confirmă. Avem de-a face cu un nou fenomen social în România. După ce pe vremea comunismului migrația era în sens invers, criza îi mută pe români de la oraș la țară.
Nu doar nevoia de supravieţuire îi împinge pe români de la oraş la sat, ci şi o altă concepţie de viaţă, o altă mentalitate. Este, în fond, adevărata desprindere a românilor, de comunism, de viziunea sumbră asupra ruralului. "Noii țărani" sunt oameni instruiţi, cu dorinţa de a schimba modul lor de trai, dar şi mediul unde se stabilesc. Sunt baza pentru o nouă economie şi de ce nu, pentru o nouă Românie. 160 de mii de români s-au mutat la sat în 2011. Ca exemplu, în judeţul Cluj, s-au instalat la sate anul trecut 6.714 persoane, mai multe decât în oraşul Cluj, unde au venit 6.097 noi locuitori.
Poveștile noilor țărani
„Mi-am dat seama că lucrez în fiecare zi și la sfârșit de lună tragi linie și ai plătit tot ce ai făcut. Nu am lăsat Clujul chiar brusc. Eu lucram aici și seara plecam în oraș. Lucram terenuri, am vreo 7-8 hectare de terenuri ale mele cu ale bunicului, fac comerț cu cereale, asta e partea de bază a veniturilor pe care le am, în perioada asta cu îngrășăminte și animale. Am crescut și cresc animale, viței, porci și mai nou și găini, un soi pentru ouă. Eram alt eu când ajungeam aici. Am ajuns, la un moment dat, într-un parc și am pășit pe iarbă. Am simțit un șoc, nu mai simțisem chestia aia de mult. De când m-am mutat aici probleme de sănătate nu cunosc, deși când eram în oraș mai apăreau. De când ne-am mutat aici ne-am dat seama că nu ne lipsește absolut nimic”, spune Alex, potrivit transilvaniareporter.ro.
„Este o tendinţă pe care am sesizat-o câţiva ani la rând şi care nu are drept cauză doar criza, este ceva mai profund: mutarea românilor la sat arată că satul se transformă, este vorba de urbanizarea ruralului. Mai mult, se transformă şi oamenii, îşi schimbă mentalitatea. Satul din 2013 nu mai este satul din anii `90 şi nici românii nu mai sunt aceiaşi, au alte concepţii de viaţă”, a declarat sociologul Marius Lazăr.
„Mi-am vândut apartamentul cu 45.000 de euro şi mi-am cumpărat casă în Mocira. Cu aşa bani nu mi-aş fi permis niciodată o casă în oraş şi am exact aceleaşi condiţii ca şi la oraş: apă, gaz, internet, tot ce am nevoie. Ajung în oraş în maximum 20 de minute”, a precizat George S., un băimărean de 32 de ani.
Profilul imigrantului de la oraș
Numărul cel mai mare de persoane care şi-au schimbat domiciliul s-a consemnat la grupa de vârsta 30-34 ani (19.100 persoane) pentru bărbaţi şi la grupa de vârsta 20-24 ani (32.400 persoane) pentru femei. Din cele 278.000 persoane în vârstă de 14 ani şi peste care şi-au schimbat domiciliul, 40,7% erau absolvenţi ai învăţământului liceal. În acelaşi timp, 46 de mii de copii şi-au urmat părinţii în mediul rural şi învaţă în şcolile de la sate.
"13.000 de tineri fermieri se vor instala printr-o măsură specială din PNDR 2007-2013 în mediul rural şi vor beneficia de fonduri pentru a-şi începe o activitate în mediul rural. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) este cel mai accesat program, peste 50% din fondurile aflate la dispoziţia României sunt în conturile fermierilor şi a celor interesaţi”, promite Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
