€ 5.0920 →
|
$ 4.3641 →
|
Vladimir Putin în tinerețe, foto din arhivele KGB
Într-un sistem autoritar cu accente puternice de dictatură, Vladimir Putin îl va depăși pe Stalin în ceea ce privește timpul în care va conduce Rusia, dacă își va duce acest mandat la bun sfârșit.
Ajuns la putere prin modificări constituționale succesive, epurări politice, eliminarea opoziției, inclusiv eliminări fizice, și suprimarea oricărei competiții electorale reale, Putin controlează întregul sistem politic și electoral al Federației Ruse.
Cu toate acestea, puțini își amintesc că actualul autocrat de la Kremlin a cunoscut, în tinerețe, și gustul înfrângerii la urne. Iar momentul respectiv, arată istoricii, i-a modelat întreaga filosofie de guvernare și obsesia pentru control absolut.
Istoricul francez Françoise Thom, în volumul său „Putin și putinismul”, readuce în atenție un episod mai puțin cunoscut din anii ’90, când Putin își începea cariera politică la Sankt Petersburg. Departe de a fi motivat de ideologie, tânărul Putin era preocupat în primul rând de „afaceri”, având, potrivit autoarei, legături cu mafia Tambov, una dintre cele mai influente organizații criminale ale perioadei post-sovietice. Funcția sa de viceprimar i-a oferit acces la rețele politice și economice obscure, dominate de corupție și rivalități violente.
În 1996, Putin avea să trăiască primul său eșec major atunci când primarul Anatoli Sobceak pierde alegerile locale. Thom notează că Putin era responsabil de întreaga strategie electorală a campaniei, iar înfrângerea a reprezentat o lovitură dură pentru cel care, două decenii mai târziu, avea să conducă Rusia cu o mână de fier. Mai mult decât atât, Putin a fost direct implicat în operațiunea de a-l scoate pe Sobceak din țară pentru a-l salva de anchete și de justiția rusă, consolidându-și astfel reputația de „om loial”, reputație care avea să-l propulseze ulterior în structurile de putere ale Moscovei.
Ulterior, Putin a intrat în cercurile influente ale Kremlinului, iar în 1998 a fost numit director al FSB, succesorul KGB. Ascensiunea fulminantă care a urmat l-a adus în fruntea statului rus în 1999, iar de atunci liderul de la Moscova și-a construit un regim personalist, eradicând orice formă de opoziție, militarizând societatea și rescriind Constituția pentru a-și prelungi mandatele după bunul plac.
Potrivit istoricului Françoise Thom, înfrângerea din 1996 a fost momentul de cotitură care l-a convins pe Putin că nu poate lăsa niciodată electoratul să decidă cu adevărat, explicând cum acel eșec l-a împins pe Putin spre modelul sistemic de manipulare și control total care definește Rusia de astăzi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
