Sărbătoarea Floriilor reprezintă, de fapt, Intrarea Domnului în Ierusalim și este o punte de trecere către Săptămâna Patimilor.
În acea zi a intrării sale triumfale în Ierusalim, Iisus Hristos a fost întâmpinat de o mulțime de oameni, respectiv bărbați, femei și copii care aveau în mâini ramuri verzi de finic. Aceștia își manifestau bucuria și strigau: 'Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!' (Ioan 12, 13).
Urmând modelul mulţimii de oameni din cetatea Ierusalimului, Biserica Ortodoxă a rânduit ca la finalul Sfintei Liturghii din această Duminică a Floriilor, preotul să binecuvânteze ramurile de salcie aduse la biserică de credincioși. În Sfânta Scriptură aflăm că Mântuitorul a fost întâmpinat la intrarea în Ierusalim cu ramuri de finic, însă, în alte zone, ținând cont de clima ţării în care s-a statornicit această tradiție, se utilizează şi alte ramuri, respectiv de salcie, măslin sau chiar liliac. Tradiţia zice că poporul român a ales salcia, pentru că ea imită, arată cel mai bine gestul de plecare smerită în faţa Mântuitorului Iisus Hristos.
Ținând cont că aceste ramuri de salcie au binecuvântarea Lui Dumnezeu, ca urmare a rugăciunii preotului, cel mai bine ar fi ca, după ce se usucă, creștinii să nu le arunce la gunoi, ci să fie arse sau îngropate în pământ, astfel încât să se 'întoarcă' din nou în natură. De asemenea, în satul tradiţional românesc, gospodarii țin salcia binecuvântată chiar și după ce se usucă și o pun la icoane sau ferestrele caselor.
În ziua Floriilor, oamenii merg cu ramuri de salcie la biserica, pentru a ÎL întâmpina în chip tainic pe Hristos. Acestea sunt sfințite și puse la icoane.
Mai mult, ramurile de salcie sfințite le puneau credincioșii și pe pomii fructiferi, pentru a îi ajuta să rodească, crezându-se că abia în acest moment al primăverii pomii încep să prindă putere să rodească. Din acest motiv, nu se plantau pomi înainte de Florii, ca nu cumva aceștia să nu aibă rod.
Tot în ziua de Florii, stupii erau 'împodobiți' cu ramurile de salcie sfințite, astfel încât și harnicele albine să se bucure de binecuvantarea Lui Dumnezeu. În principal, ramurile de salcie aveau scopul de a îi feri pe oameni de duhurile necurate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu