The Economist: Bugeac, locul prin care Vladimir Putin vrea să ajungă la granița României
The Economist va publica în ediția print din 3 ianuarie o analiză geo-politica a implicațiilor provocate de criza din Ucraina și a strategiei de politică externa pe care o va adopta Rusia pentru a-și proteja și menține interesele în zonă. Informațiile din săptămânalul britanic nu sunt noi, acestea fiind vehiculate în mediile politice internaționale încă de acum câteva luni.
Jurnalistii britanici considera ca una din ultimele tinte care au atras atentia Rusiei prin importanta sa strategica este regiunea izolata a partii basarabene a Ucrainei, cunoscuta sub numele de Bugeac, zona in care Moscova ar putea incerca fortarea crearii unui coridor terestru la granitele Romaniei, prin Crimeea si Odessa.
Bugeacul se invecineaza la est si sud-est cu Marea Neagra, la nord si vest cu Republica Moldova, inclusiv cu regiunea separatista prorusa Transnistria, si cu Romania la sud, fiind legata de Ucraina doar printr-o mica fasie de pamant, strabatuta de doua sosele. Nu exista drumuri si nici poduri care sa o lege de Romania, iar daca podurile de peste Nistru ar disparea, regiunea ar fi practic izolata.
Citește și: Vladimir Putin salută întoarcerea acasă a Crimeii, în mesajul de Anul Nou
Mai puțin de jumătate din cei 570.000 de locuitori ai regiunii sunt ucraineni, restul fiind bulgari, ruși, moldoveni, găgăuzi și albanezi, subliniază The Economist. Mulți au opinii favorabile Rusiei, care le-a dat strămoșilor lor pământ acum 200 de ani. Mai mult, aceştia se plâng că Ucraina nu a făcut mare lucru pentru ei.
Cu toate acestea, majoritatea sunt în favoarea menținerii unității Ucrainei.
In toamna lui 2014, au fost zvonuri care anuntatu pregatirea proclamarii unei Republici Populare Basarabene, proruse, după modelul republicilor separatiste din regiunea Donbas. Posibilii lideri ar fi fost ofițeri din armata sovietică din Bolgrad, majoritatea etnici bulgari. Totuși, războiul din Est a temperat entuziasmul pentru separatism.
Incendiul tragic din mai 2014, de la Odessa, când au murit zeci de activiști proruși, a calmat, de asemenea, pornirile de revoltă împotriva Kievului. Liderii proruși s-au refugiat, iar politicienii oportuniști au început să sprijine unitatea Ucrainei.
Citește și: Mihail Gorbaciov: Vladimir Putin a salvat Rusia
Intrebarea este ce vrea Rusia, scrie The Economist. În numai 200 de ani, în Basarabia s-a schimbat de nouă ori stăpânirea. Localnicii spun că văd drone, unele probabil din Transnistria, altele poate manevrate de la bordul navelor rusești ale Flotei Mării Negre, cu baza la Sevastopol. Dar chiar și așa, drapelul ucrainean probabil va mai rămâne să fluture în Basarabia pentru ceva timp, conchide The Economist.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
