Un nou studiu publicat în revista Science Advances sugerează că îmbătrânirea biologică ar putea fi accelerată de căldura extremă la un nivel molecular subtil, dar profund.
Cum ar fi dacă temperaturile ridicate nu doar că v-ar face să vă simțiți epuizați, dar v-ar face să îmbătrâniți mai repede? Oamenii de știință au descoperit acum mult timp că expunerea la temperaturi extreme poate crește riscul de accidente termice, boli cardiovasculare și alte afecțiuni grave. Totuși, un nou studiu publicat în revista Science Advances sugerează că îmbătrânirea biologică ar putea fi accelerată de căldura extremă la un nivel molecular subtil, dar profund.
Cercetătorii au analizat probe de sânge de la peste 3.600 de adulți în vârstă din Statele Unite, utilizând ceasuri epigenetice pentru a evalua schimbările în metilarea ADN-ului. Aceste modificări chimice acționează ca niște comutatoare care influențează activitatea genelor, iar modelele acestora pot oferi indicii despre ritmul îmbătrânirii.
Rezultatele studiului arată că persoanele expuse la temperaturi ridicate pentru perioade lungi de timp prezintă o accelerare a îmbătrânirii epigenetice. Aceasta poate influența riscul de boli legate de vârstă, cum ar fi diabetul, afecțiunile cardiovasculare și declinul cognitiv.
Analizând date climatice și de sănătate, cercetătorii au descoperit că locuitorii din zone cu cel puțin 140 de zile pe an de temperaturi extreme (indice de căldură peste 32,3°C) prezentau o îmbătrânire biologică avansată cu până la 14 luni, comparativ cu cei din regiuni mai reci.
Această accelerare a îmbătrânirii este comparabilă cu efectele nocive ale fumatului sau consumului excesiv de alcool, ceea ce sugerează că stresul termic poate avea un impact major asupra longevității și sănătății populației.
Deși rezultatele studiului subliniază impactul general al temperaturilor ridicate, efectele individuale pot varia. Accesul la aer condiționat, obiceiurile zilnice și condițiile de muncă influențează modul înce poate fi resimțit stresul termic.
Persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile, deoarece organismul lor nu mai poate regla temperatura la fel de eficient. De asemenea, anumite medicamente, cum ar fi beta-blocantele și diureticele, pot afecta capacitatea de adaptare la căldură.
Pe măsură ce schimbările climatice duc la o creștere a frecvenței și intensității valurilor de căldură, aceste efecte devin tot mai relevante pentru sănătatea publică. Protejarea populațiilor vulnerabile, prin infrastructură adaptată și politici de prevenție, este esențială pentru reducerea impactului căldurii extreme asupra îmbătrânirii și longevității.
Cercetarea evidențiază un efect până acum subestimat al temperaturilor extreme asupra organismului uman: accelerarea îmbătrânirii la nivel molecular. Acest lucru subliniază necesitatea unor politici de adaptare la schimbările climatice, inclusiv accesul la zone de refugiu termic și educația cu privire la riscurile căldurii pentru sănătate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci
de Roxana Neagu