Conferința pentru recuperarea Ucrainei
În perioada 4-5 iulie 2022, Elveția, împreună cu Ucraina, va găzdui Conferința internațională de recuperare a Ucrainei (URC 2022) la Lugano.
Inițial, conferința de la Lugano fusese planificată ca a 5-a Conferință de reformă a Ucrainei – un eveniment politic anual la nivel înalt. Ar fi fost în continuarea celor patru ediții anterioare ale conferinței desfășurate în Marea Britanie, Canada, Danemarca și Lituania, care i-au permis Ucrainei să-și evidențieze progresul reformelor și să discute următoarele priorități de reformă.
Pe fondul războiului rusesc pe scară largă împotriva Ucrainei din 24 februarie 2022, Ucraina și Elveția au decis împreună să continue organizarea conferinței, dar să reorienteze prioritățile pe un subiect care este mai relevant pentru Ucraina în actuala situatie.
Conferința de la Lugano a fost redenumită Conferința de redresare a Ucrainei și merge dincolo de reforme pentru a se concentra pe redresare. Lugano va fi o oportunitate unică pentru Ucraina de a-și împărtăși Planul de redresare și de a se angaja cu partenerii internaționali pentru a dezvolta cel mai bun răspuns posibil la provocările enorme care urmează.
Descriere: Conferința internațională de recuperare a Ucrainei
Sursa foto: captură www.urc2022.com
URC2022 este startul internațional al procesului de recuperare din Ucraina
Recuperarea este o sarcină masivă și prezintă provocări de o amploare care nu poate fi măsurată cu precizie în acest moment. Cu toate acestea, amploarea răspunsului și resursele necesare pot fi deja anticipate.
Următoarele subiecte vor fi discutate la Lugano:
-
Planul de redresare și dezvoltare al Ucrainei (în cadrul inițiativei United 24 a președintelui Zelensky) și diferite contribuții ale partenerilor internaționali pentru redresarea Ucrainei.
-
Metodele, prioritățile și principiile recuperării.
-
Recuperarea socială, economică, de mediu și a infrastructurii din daunele și pierderile cauzate de război.
-
Reforme care sunt posibile sau necesare de implementat în situația actuală.
Misiunea este de a strânge 100 de miliarde de euro
Dar la Lugano, Elveția, unde se desfășoară acest eveniment este bine cunoscut faptul că vor fi necesare mai multe resurse pentru reconstruirea țării, poate de șase ori miza minimă stabilită de Uniunea Europeană.
Iată de ce la cele două zile de pe Alpii Cantonului Ticino, discuția este deja orientată spre căutarea viitoare a surselor de finanțare pentru ceea ce ar trebui să fie Planul Marshall ucrainean.
Președintele Volodymyr Zelensky, în ajunul conferinței, a recunoscut că ”sarcina este cu adevărat colosală”, fie și numai în teritoriile care nu sunt în mâna rușilor, potrivit Europa Today.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va încerca să urce pe scena conferinței prezentând o ”platformă pentru reconstrucția Ucrainei”, care va fi coprezidată de Ucraina și Comisia Europeană însăși și care ar trebui să includă și guvernele individuale ale UE, aliați, instituții financiare internaționale și bănci multilaterale de dezvoltare.
Platforma ar trebui să mizeze pe un fond fiduciar ad-hoc, a cărui primă tranșă este estimată la 100 de miliarde de euro. Fondul va fi administrat de Banca Europeană de Investiții.
Cine va pune banii?
Intenția Bruxelles-ului este de a reuni toți donatorii UE și internaționali cel puțin pentru prima tranșă. Pentru cele ulterioare, Comisia ar putea relansa metoda folosită pentru Covid, și anume emisiunea de euroobligațiuni pentru strângerea de fonduri pe piață.
La rândul său, Ucraina continuă să propună găsirea resurselor necesare reconstrucției prin țintirea activelor de stat ruse. ”Ne așteptăm ca pierderile noastre să fie compensate folosind rezervele valutare ale Băncii Centrale a Rusiei sau activele întreprinderilor de stat ruse și ale persoanelor private ruse”, a declarat săptămâna trecută ministrul de Finanțe Serhiy Marchenko.
Kievul a estimat că activele legate de Kremlin din afara Rusiei se ridică la 300 de miliarde de dolari
În această perspectivă, Comisia Europeană a prezentat o propunere care să faciliteze nu atât sechestrarea, cât și reutilizarea bunurilor rusești. Canada a adoptat deja o legislație care ar trebui să îi permită să vândă bunurile confiscate persoanelor și companiilor aflate pe lista neagră.
Marea Britanie ar trebui să facă același lucru. Dar la Washington, ca și în rândul guvernelor UE, sunt cei care au mai mult decât îndoieli cu privire la eficacitatea reală a acestor măsuri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
