TVR este pe ultimul loc între televiziunile publice europene în ceea ce priveşte cota de piaţă, Pro TV figurează în topul european al publicităţii, iar românii petrec peste 4 ore zilnic în faţa televizorului, rezultă din datele unui studiu statistic global despre mass media.
Universitatea Gothenburg, din Suedia, a publicat un studiu privind consumul de mass media, statisticile fiind selectate de Sara Leckner şi Ulrika Facht.
Potrivit studiului, în medie, un român priveşte zilnic la televizor timp de 258 de minute, mai puţin ca un ungur, care se uită la televizor 261 de minute. Austriecii au alte modalităţi de a-şi petrece timpul liber, stând doar doar 152 minute în faţa televizorului, în vreme ce italienii alocă 237 de minute televiziunii.
România ocupă locul 9 între țările europene în ceea ce priveşte numărul de canale de televiziune locale şi naţionale, după Turcia, având înregistrate 115 posturi. Cehia are 92 de canale, Franţa 297, Italia 388, iar Marea Britanie conduce detaşat, cu 1033 canale proprii.
În topul preferinţelor europenilor domină filmele, 496 de canale tv fiind dedicate acestui gen, în vreme ce posturile generaliste sunt în număr de 281, iar canalele de sport depăşesc cu puţin nivelul de 400 de unităţi. Canalele de filme pentru adulţi sunt mai numeroase decât cele pentru copii (251/224), iar posturile tv dedicate entertaiment-ului depăşesc de aproape 5 ori posturile religioase (318/69). În Europa sunt 223 canale de ştiri.
Televiziunea Română are cel mai mic market share dintre toate televiziunile publice din UE. Cota de piaţă a TVR a scăzut de la 24,1%, în anul 2005, la 7,1%, în anul 2008, ultimul pentru care există statistici. Bulgarii au 14%, polonezii 44%, austriecii 42,5%, iar ungurii 15%. Ne aflăm, de asemena, pe ultimul loc la web radio.
În 97 la sută din casele românilor există cel puţin un televizor. Peste 70 la sută din gospodăriile româneşti au abonament la o firmă de cablu, 21 la sută au fie antenă satelit, fie şi cablu şi satelit. Doar 9,6 depind de antena clasică, montată pe casă şi care recepţionează postul public.
Cât priveşte publicitatea care finanţează mass media, se observă o legătură între nivelul socio-economic şi cultural al unei societăţi și direcţia în care se îndreaptă banii de reclamă. În Austria, publicitatea merge preponderent spre presa scrisă şi cea online, care strâng 2 miliarde de euro anual, în vreme ce televiziunile austriece adună doar 595 sute de milioane de euro din publicitate. În Ungaria, presa scrisă şi televiziunea sunt aproape la egalitate, iar în România, la fiecare leu încasat de ziare sau reviste, trei lei merg către un clip publicitar tv. În 2008, posturile de televiziune româneşti au încasat 258 milioane de euro din publicitate, iar companiile de cablu 531 milioane de dolari, din abonamente. De altfel, Pro Tv este pe locul 27, între posturile din Europa, ca finanţare din reclame (174 milioane de euro, în 2008), iar CME, compania care deţine trustul Pro se află pe a 11-a poziţie, după sumele atrase anual (1,1 miliarde de euro).
Cu excepţia datelor specificate ca fiind pentru anul 2008, restul cifrelor din raportul elaborat în 2010 de Universitatea Gothenburg se referă la anul 2009 .
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
