Sociologul Ana Bulai a realizat un studiu pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, iar concluziile sunt extrem de îngrijorătoare. "Analiza datelor statistice puse la dispoziție de către INSSE, EUROSTAT, Banca Mondială, BNR, Organizația Internațională pentru Migrație arată că România se îndreaptă cu pași rapizi într-o direcție greșită: Înapoi în Secolul al XIX-lea", susține Ana Bulai.
[caption id="attachment_388665" align="aligncenter" width="632"] foto: zigzagonline.ro[/caption]Iată principalele argumente:
1. Ruralizarea: după 1997, trendul migrației interne din urban către rural este cel mai important ca volum, pe fondul plecării în mediul rural al persoanelor care nu-și mai permit costurile de la oraș, dar și pe fondul creșterii periferiei rurale a marilor orașe;
2. Centralizarea: determinată de migrația tinerilor spre orașele universitare și depopularea orașelor mici;
3. Îmbătrânirea populației la nivel național (secolul al XIX-lea nu era caracterizat de acest fenomen, dimpotrivă);
4. Migrație semnificativă în Occident (fără precedent în istoria României). România se află pe primul loc al migrației europene, cu aproximativ 2.700.000 de români în străinatate, conform OIM;
5. În ultima perioadă, plecarea tinerilor sub 20 de ani a crescut semnificativ, din cauza reîntregirii familiilor deja plecate prin migrarea copiilor și din cauza plecării absolvenților de liceu fără posibilități de angajare (fără examenul de Bacalaureat);
6. Din punct de vedere al salariului net mediu lunar, România se situează pe penultimul loc din Europa, cu un nivel salarial echivalent a 610 euro la nivelul anului 2011, cu o rată de creștere negativă în raport cu anul 2008;
7. România este atractivă doar pentru sectoarele care nu au deficit de forță de muncă, respectiv: producția de tutun, extracția și prelucrarea țițeiului, producția de farmaceutice, intermedieri financiare, activități de asigurări și reasigurări;
8. România este neatractivă pentru sectoarele cu cerere de locuri de muncă: agricultură, silvicultură, pescuit, industrie alimentară, industrie ușoară și prelucrarea lemnului, colectarea-tratarea-eliminarea deșeurilor, hoteluri și restaurante, învățământ, sănătate și asistență medicală, servicii culturale;
9. Din perspectiva inegalității sociale, România se află pe primele locuri la nivel european, semnificativ peste medie.
10. Șomajul după 2011 a depășit în rândul tinerilor ponderea de 22%;
11. România se află pe locul trei în Europa în ce privește rata de deprivare materială severă (persoane care nu-și pot asigura minimul necesar existenței);
12. PIB-ul pe cap de locuitor este pe penultimul loc din Europa - puțin peste 6.000 euro/locuitor;
13. Numărul total al unităților de învățământ este în scădere, odată cu scăderea populației școlare, dar mai ales din cauza politicilor defectuoase din sistem. La nivelul învățământului profesional, modificările sunt dramatice, numărul de unități de învățământ fiind aproape în totalitate închise (în anul școlar 2011-2012 mai funcționau șase școli profesionale, în condițiile în care cu trei ani in urmă mai funcționau 147), iar personalul didactic s-a redus de la 5.643 persoane în anul 2006-2007, la 64 persoane, în 2011-2012. Mai exact, s-au închis tocmai școlile pentru absolvenții cărora există cerere pe piața forței de muncă.
14. Rata de părăsire timpurie a sistemului educațional de către tineri este în creștere, depășind 18%;
15. Cheltuielile pentru educație înregistrează un trend descendent;
16. Cheltuielile pentru protecția socială a copiilor rămân la un cuantum de peste cinci ori mai mic decât media europeană;
17. Plecare persoanelor active scade nivelul contribuțiilor la bugetele locale din zonele afectate de migrație;
18. Boom-ul fluxului financiar determinat de migrație s-a înregistrat în România la nivelul anului 2008, când suma remitențelor către România a depășit pragul de 9 miliarde de dolari, însă valoarea cea mai ridicată a acestor intrări în țară s-a înregistrat în 2006, când cele peste 6,6 miliarde de dolari veniți în România atingeau cota de 5,4% din PIB. În ultimii doi ani (2010-2011) suma acestor intrări s-a redus la aproape o treime din cota înregistrată în 2009, situându-se puțin peste valoarea de 3,8 miliarde de dolari. Tendința este în scădere, pentru că emigranții nu mai au motive să trimită bani în țară (dată fiind plecarea întregii familii);
19. Datoria publică a ajuns în 2011 la peste 33,3 % din PIB;
20. Volumul personalului medico-sanitar este în scădere, cu o medie de 4.000 de cadre pe an. Au fost reduse mai mult de 10.000 de paturi din unitățile medicale, în ultimii 3 ani.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
