EXCLUSIV  Senatorul Marinescu, scenariu devastator dacă s-ar produce un CUTREMUR ca-n `77 în România, deja grav lovită de COVID-19. ”O NENOROCIRE”

foto ilustrativ pexels/ DEZASTRU în România, în caz de cutremur
foto ilustrativ pexels/ DEZASTRU în România, în caz de cutremur

Austria a băgat panica în europeni, după avertismentul despre o posibilă pană de curent. Dar un efect și mai devastator, în România, l-ar avea un cutremur. Senatorul Marius Marinescu a vorbit, pentru DCNews, despre ce s-ar întâmpla în țara noastră în cazul unui seism puternic. 

Marius Marinescu a vorbit despre efectele pe care un cutremur le-ar putea produce în România, având în vedere faptul că țara se află într-o criză pandemică, politică și socială. Inginer constructor și participant la salvarea sinistraților de la cutremurul din 1977, fostul senator a făcut o analiză cuprinzătoare a unui pericol care ne-ar putea paște oricând: cutremurul. 

”Un cutremur similar celui din 1977 ar fi o nenorocire”

”Un mare cutremur cu magnitudinea de peste 7,2 pe scara Richter ar putea fi un dezastru pentru București și alte zone afectate, suprapunându-se tragediei pandemice. Cutremurul din 4 martie 1977 a ucis circa 1.500 de români, fiind alți 11.300 de răniți. În București, s-au prăbușit 33 de blocuri, alte 35.000 de clădiri au fost grav afectate, iar orașul Zimnicea s-a prăbușit, fiind devastat. 

Astăzi, un cutremur similar celui din 1977 ar fi o nenorocire. Dacă am avea 11.300 de răniți, nu ar putea fi salvați, întrucât spitalele sunt supra-aglomerate cu bolnavi de COVID-19. Personalul sanitar ar fi depășit de situație. Și morții ar fi o problemă majoră, având în vedere aglomerarea cimitirelor și lipsa locurilor de veci. 

Să nu uităm că în 1977 Spitalul Fundeni a fost distrus. Astăzi, un mare cutremur ar duce la o catastrofă pentru că majoritatea spitalelor nu au fost consolidate, ele fiind construite în perioada comunistă. În acești 31 de ani, s-au închis 67 de spitale, iar statul nu a construit niciunul. O mișcare seismică puternică ar afecta toate instalațiile electrice, de gaze, de oxigen, producând incendii și explozii. Din nefericire, multe spitale sunt conduse de manageri numiți politic, care au externalizat serviciul tehnic (format din ingineri și personal de specialitate) punând în pericol securitatea spitalului și a bolnavilor. 

Fondul locativ și imobilele publice din România sunt învechite. Durata de serviciu a clădirilor cu structură de beton armat este de circa 100 de ani, fiind necesară cel puțin la jumătatea vieții o expertiză, iar după caz, o consolidare, lucru care nu s-a rezolvat decât parțial. 

Din discuțiile purtate cu domnul profesor Nicolae Noica, fostul ministru al Lucrărilor Publice, cel care în anii 2000 a pus bulină roșie pe clădirile care prezintă pericol de prăbușire, am aflat că în acești 30 de ani s-au consolidat în București doar 32 de imobile. Alte 736 de blocuri au fost expertizate și încadrate la clasa I de risc seismic (cu bulină roșie) și clasa II de risc de prăbușire. Aceste imobile au nevoie urgentă de consolidare. În ritmul în care s-au consolidat până acum, în medie o clădire pe an, în 700 de ani se va termina consolidarea acestora”, a spus Marius Marinescu, pentru DCNews. 

București, capitala europeană a cutremurelor

”București este capitala europeană cu cea mai mare afectare seismică. De exemplu, în 1802 a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 7,9 pe scara Richter, în 1838, un cutremur cu magnitudinea de 7,5, în 1940 a fost un cutremur de 7,4 grade, iar în 1977, cutremurul a avut magnitudinea de 7,2. Unda seismică a pornit din epicentrul regiunii Vrancea și a afectat Moldova, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și nu numai. 

Barajul Lacul Morii, construit în amonte de București, poate genera un tsunami distrugător în cazul unui cutremur major. Barajul a fost construit în 1986, pe cursul râului Dâmbovița și are o acumulare de aproximativ 14 milioane de metri cubi de apă. Un cutremur mare ar putea rupe barajul, generând un tsunami catastrofal”, ne-a mai spus senatorul. 

Demnitarii, în siguranță

”Reședința președintelui Klaus Iohannis, Vila Lac III, și Palatul Cotroceni sunt proiectate și construite înainte de 1990, putând să reziste unui seism de 9 grade. Pe lângă acestea, președintele României are la dispoziție și buncărul antiatomic de sub Casa Poporului, care poate deveni centru de comandă în caz de calamitate naturală sau război.

Parlamentarii noștri pot sta relaxați. Casa Poporului rezistă de asemenea unui seism cu magnitudinea de până la 9 pe scara Richter. Guvernanții au avut și ei grijă de propria piele, Palatul Victoriei fiind consolidat în perioada 2009 - 2011.” a contiuat acesta. 

Soluțiile ar putea fi susținute de fonduri europene

”Președintele Klaus Iohannis ar trebui să stabilească în CSAT o strategie de salvare a României în caz de calamitate. Este necesară expertizarea clădirilor vechi și afectate de cutremure și consolidarea lor imediată acolo unde este cazul. Această strategie este obligatorie și se poate materializa cu fonduri europene”, a mai explicat Marius Marinescu. 

Amintiri din 1977

Vorbind despre iminența cutremurului, Marius Marinescu a rememorat experiența sa din anul 1977, când era militar în termen. 

”Blocurile despre care am vorbit, care ar putea fi afectate de cutremur și care au vechime mare, având nevoie să fie consolidate, sunt de fapt niște cimitire pe verticală. Asta sunt!

Eram militar în termen când a fost cutremurul din 1977 și am participat la salvarea sinistraților de la blocul OD16, era vorba despre o scară de bloc care a căzut în cartierul Militari, pe autostrada București - Pitești. La fața locului era un general de armată coordonator îmbrăcat autoritar în uniformă militară. Noi, militarii, am înconjurat zona, se blocase șoseaua, iar la fața locului erau pompierii, erau salvări, erau utilaje ale armatei și doi câini de salvare.

Generalul, când dădea semnal să se facă liniște, pentru că erau mii de oameni adunați acolo să vadă ce se întâmplă, se făcea o liniște de mormânt și cei doi câini de salvare căutau prin ruine și în momentul în care găseau o suflare lătrau și noi ne aliniam, luam molozul la mână, grinzile și planșeele grele erau ridicate cu macaraua. Așa am reușit să salvăm câteva persoane care locuiau în mod normal la ultimul nivel al blocului. Era o solidaritate extraordinară, ne aduceau locuitorii din zonă sau rudele celor care dispăruseră pături, ceai, sandvișuri. După trei zile am auzit un câine de salvare lătrând, iar sub un planșeu am găsit un băiat, despre care am aflat ulterior că era fiul groparului de la cimitirul din Militari, mama lui fiind lucrătoare la fabrica de confecții din Militari”, își amintește fostul senator Marinescu.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2022 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy