Este cel comun tip de planetă observat în galaxia noastră, Calea Lactee. Cele șase au de două până la trei ori diametrul Pământului, dar sunt mai mici decât Neptun și orbitează mai aproape de stelele lor decât o face Mercur.
Numite „sub-Neptuni”, aceste planete sunt absente din sistemul nostru solar și natura lor fundamentală a rămas o necunoscută, un puzzle - cum ar zice savanții, potrivit Reuters. Dar descoperirea anunțată miercuri a șase dintre ele pe orbite sincronizate în jurul unei stele cu masa de aproximativ 20% mai mică decât Soarele le dă astronomilor speranța că un răspuns ar putea veni în curând.
Cercetătorii au stabilit că cele șase planete se aflau într-o stare rară numită rezonanță orbitală, cu orbitele sincronizate în jurul stelei aparent neschimbate de când s-au format acum aproximativ 4 miliarde de ani. Semn că niciun eveniment de mare impact nu le-a perturbat orbitele.
„Aspectul de rezonanță este cu adevărat interesant – mai ales frumusețea matematică a acestora”, a declarat astronomul Hugh Osborn de la Universitatea din Berna din Elveția, unul dintre autorii cercetării publicate în revista Nature.
Au fost descoperite sute de sub-Neptuni
„Din ce sunt alcătuiți acești sub-Neptuni este un subiect activ de cercetare în domeniu, deoarece există mai multe combinații de rocă, apă și compoziție atmosferică care pot reproduce masa, raza și densitatea planetelor”, spune astronomul Rafael Luque, autorul principal al studiului.
Oamenii de știință s-au întrebat dacă sub-Neptunii ar putea fi planete stâncoase cu atmosfere dense de hidrogen și heliu, planete care ar putea să găzduiască surse de căldură și de apă sau orice altceva compatibil cu viața.
Pământul, cea mai mare dintre cele patru planete stâncoase ale sistemului nostru solar, are un diametru de aproximativ 7.900 mile (12.750 km). Neptun, cea mai mică dintre cele patru planete gazoase, are un diametru de aproximativ 30.600 mile (49.250 km), de aproximativ patru ori mai mare decât cel al Pământului.
La ce distanță se află de Pământ
Sub-Neptunii recent descoperiți variază de la 1,9 la 2,9 ori diametrul Pământului. Sunt situați la aproximativ 100 de ani lumină de Pământ. Un an lumină este distanța pe care o parcurge lumina într-un an, 5,9 trilioane de mile (9,5 trilioane de km). Steaua lor, numită HD110067, este vizibilă pe cerul de noapte al Pământului, în constelația nordică Coma Berenices.
Planetele aminitite orbitează în jurul stelei între 6% și 20% din distanța dintre Pământ și Soare. Dar pentru că steaua este mai mică și mai puțin luminoasă decât Soarele, acestea nu sunt supuse aceluiași nivel de radiații cum ar fi dacă ar orbita în jurul unei stele mai mari.
Oamenii de știință fac referire la o „zonă locuibilă”, în sensul că Pământul se află în „zona locuibilă” a Soarelui. Dar cum se întâmplă lucrurile în cazul acestor șase sub-Neptuni?
„Niciunul dintre ei nu se află în zona de locuit nominală pentru planetele terestre. Cu toate acestea, pentru sub-Neptuni, definiția zonei de locuit poate cuprinde un set mult mai mare de orbite, deoarece au atmosfere care ar putea fie să fie încălzite, fie să răcească suprafața planetei, indiferent. de cât de aproape sau de departe sunt de steaua lor”, a spus Luque.
Cercetătorii speră că telescopul spațial James Webb (JWST), care a devenit operațional anul trecut, poate oferi răspunsuri despre aceste șase planete și sub-Neptuni în general.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
