Putin propune Ucrainei negocieri directe, pe 15 mai, la Istanbul

Președintele rus Vladimir Putin a lansat duminică o propunere surprinzătoare de reluare a negocierilor directe cu Ucraina, stabilind data de 15 mai pentru posibile discuții în orașul turc Istanbul. Liderul de la Kremlin afirmă că scopul principal este instaurarea unei păci durabile și abordarea cauzelor profunde ale conflictului, nu doar o pauză temporară pentru reînarmare, transmite Reuters.

„Propunem autorităților de la Kiev să reia negocierile directe, fără niciun fel de condiții prealabile”, a declarat Putin într-un mesaj televizat difuzat în zorii zilei de duminică. „Oferim posibilitatea de a începe discuțiile deja joi, la Istanbul.”

Declarațiile vin în contextul în care războiul declanșat de Rusia în februarie 2022 a făcut sute de mii de victime și a provocat cea mai gravă criză între Moscova și Occident de la Criza Rachetelor din Cuba, din 1962.

Putin a precizat că va discuta în aceeași zi cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care ar urma să joace rolul de facilitator al acestor eventuale negocieri. El a sugerat că întâlnirea ar putea duce la un nou armistițiu, dar a insistat că adevăratul obiectiv este „restabilirea unei păci durabile și de lungă durată”.

Reacțiile din partea Kievului au întârziat să apară. Nici biroul președintelui Volodimir Zelenski, nici Ministerul de Externe al Ucrainei nu au oferit comentarii imediate, potrivit Reuters.

Tensiuni cu Occidentul și refuzul ultimatumurilor europene

Propunerea vine la scurt timp după ce lideri europeni, prezenți sâmbătă la Kiev, i-au cerut lui Putin un armistițiu necondiționat de 30 de zile, amenințând cu sancțiuni „masive” în caz contrar. Kremlinul a respins solicitările, acuzând Occidentul că impune „ultimatumuri”.

Putin a reamintit că Rusia a propus deja mai multe încetări ale focului, printre care un armistițiu de Paște, un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice și, recent, o pauză de 72 de ore cu ocazia celebrării a 80 de ani de la victoria în al Doilea Război Mondial – toate respinse sau încălcate de ambele părți, potrivit acuzațiilor reciproce.

În ciuda propunerii de negocieri, duminică dimineața, forțele ruse au lansat un nou atac cu drone asupra Kievului și a altor regiuni ale Ucrainei. Autoritățile ucrainene nu au raportat victime sau pagube semnificative.

Condițiile Moscovei: neutralitate și renunțarea la NATO

Putin a reafirmat poziția dură a Rusiei privind termenii unui eventual acord de pace. În iunie 2024, el a cerut oficial ca Ucraina să renunțe la intenția de a adera la NATO și să își retragă complet trupele din cele patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia.

Totodată, oficialii ruși au sugerat că SUA ar trebui să recunoască controlul Moscovei asupra a circa 20% din teritoriul ucrainean, în timp ce Ucraina ar putea adera la Uniunea Europeană, atât timp cât rămâne neutră din punct de vedere militar.

Putin a invocat și un proiect de acord din 2022, negociat la scurt timp după invazia rusă, care prevedea neutralitatea permanentă a Ucrainei în schimbul unor garanții internaționale de securitate oferite de cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU. „Nu Rusia a întrerupt negocierile din 2022, ci Kievul”, a spus liderul rus.

Multipolarism și ecouri geopolitice

Președintele rus a mulțumit Chinei, Braziliei, unor state africane și din Orientul Mijlociu, dar și Statelor Unite pentru eforturile de mediere. În acest context, fostul președinte american Donald Trump, care dorește să fie perceput drept un artizan al păcii, a reiterat dorința de a pune capăt „baie de sânge” din Ucraina.

În schimb, liderii occidentali și Ucraina văd războiul ca pe o tentativă de cucerire imperială, menită să reconfigureze granițele Europei. Putin, însă, prezintă conflictul drept un moment de cotitură în raporturile Rusiei cu Occidentul, acuzând NATO că a subminat securitatea Moscovei extinzându-se în fostul spațiu de influență sovietic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News