EXCLUSIV  Profesorul care a renunțat la viața din București pentru a se muta lângă mare. Cum a revoluționat turismul în Jurilovca / video

Ștefan Constantin a povestit că și-a dorit încă din copilărie să locuiască aproape de apă, vis care a luat naștere la prima sa întâlnire cu marea la vârsta de 3 ani. După ani petrecuți în București și o carieră în învățământ, a decis să se mute în Dobrogea de Nord, în zona Lagunei Razim-Sinoe. A explorat zona, s-a îndrăgostit de frumusețea și bogăția ei naturală și culturală și a început treptat să se stabilească acolo.

„Povestea mea și a legăturii mele cu apa începe de pe la 3 ani când m-au dus ai mei pentru prima dată la mare și m-am îndrăgostit foarte tare de mare. Atunci, în mintea mea de copil, s-a înfiripat planul: când o să fiu adult, să locuiesc undeva pe malul apei.

De acolo aș spune că totul a fost simplu, cu toate că partea complicată apare atunci, la maturitate, când ai familie, când trebuie să mergi la job, când îți creezi niște relații, mai ales într-un oraș ca Bucureștiul unde se întâmplă atât de multe. Dar nu, a fost simplu pentru mine pentru că am urmărit tot timpul această idee, să mă mut acolo.

La un moment dat, am venit în zona aceasta, Dobrogea de Nord, în zona Lagunei Razim-Sinoe, pe care o urmăream pe hartă încă de când eram copil, numai că ai mei nu au vrut niciodată să venim în zonă, li se părea un loc necunoscut, cumva nesigur. Când am crescut am venit eu singur, am explorat zona, mi s-a părut incredibil de frumoasă, de bogată, din toate punctele de vedere – natural, istoric, cultural – și atunci am luat decizia ca aici să fie locul, dar totul s-a întâmplat destul de etapizat, treptat.

Pentru că am lucrat în învățământ aveam toată vara liberă și stăteam la Gura Portiței pe plajă cu cortul. Nu prea aveam cine știe ce bani, ne hrăneam cu ce prindeam, ne gospodăream, strângeam lemn de pe malul mării...", a spus Ștefan Constantin. 

„Oamenii vor excursii tot mai grele, mai aventuroase"

Ștefan Constantin a povestit că a achiziționat o casă veche, construită la sfârșitul secolului XIX, și în 2010 a părăsit Bucureștiul și s-a mutat în Jurilovca, unde a început să promoveze turismul prin activități precum navigația cu vela, caiacul și bicicleta. Potrivit acestuia, deși la început nu exista o cerere mare pentru astfel de activități, după pandemie lucrurile s-au schimbat, iar interesul pentru turism a crescut considerabil.

„Câțiva ani după aceea am cumpărat un mic velier în care am locuit 2-3 veri. Atunci am început să mă și mut prin întreaga zonă, Delta Dunării, Sfântul Gheorghe, Sulina. Apoi am cumpărat casa, o casă foarte veche asupra căreia nu se intervenise absolut deloc, era exact cum a fost construită la sfârșitul secolului XIX, cu toate elementele originale, nu a fost renovată. Cu toate că nu era o casă în care să poți locui confortabil, eu am preferat-o tocmai pentru că era neatinsă. Și acum încerc să păstrez toate elementele originale pe cât de mult pot.

În 2010, am părăsit definitiv Bucureștiul, slujbele pe care le-am avut în București, m-am mutat aici și am încercat turismul. Jurilovca, la vremea aceea, era doar punct de tranzit spre Gura Portiței, din punct de vedere turistic. Oamenii nu se cazau aici, nu prea aveai ce să faci, nu existau restaurante, era un sat dobrogean ca oricare altul.

Potențial exista și încet-încet am încercat să fac genul de turism pe care oricum îl făceam singur sau cu prietenii, adică navigația cu vela, cu caiacul, cu bicicleta. La început a fost destul de greu. Nu era o piață la noi pentru genul ăsta de activități, dar lucrurile s-au schimbat. Pot să spun că în ultimii 3-4 ani, după pandemie, lucrurile s-au schimbat radical. E cerere foarte mare, oamenii vor excursii tot mai grele, mai aventuroase”, a spus Ștefan Constantin. 

Cum arată un traseu în Deltă cu Ștefan

Traseele lui Ștefan Constantin în Delta Dunării sunt originale și complexe, deoarece combină barca, caiacul și bicicleta pentru a explora diverse zone inaccesibile doar cu un singur mijloc de transport. În loc să ofere trasee scurte, el propune excursii de 9 zile, ce ajung la aproximativ 400 km și includ locuri precum Letea, Sulina, Sfântul Gheorghe și Laguna Razim-Sinoe.

„Întotdeauna gândesc traseele a fi cât mai originale. În ofertele din întreaga țară nu prea găsim conceptele astea pe care le pun eu în aplicare. Zona, fiind atât de complexă geografic, e cam greu să o explorezi cu un singur mijloc de transport. De exemplu, dacă vrei să mergi pe apă folosești barca, dar dacă ajungi pe un grind, pe plajele sălbatice de aici, acolo ai rămas, trebuie să te întorci cu barca. Eu folosesc și barca și caiacul și bicicleta în multe din traseele mele în așa fel încât să nu ne oprim, să nu avem obstacole. Dacă am ajuns la uscat, schimbăm caiacul cu bicicleta și continuăm. Ajungem iar la apă, schimbăm iarăși bicicleta cu caiacul sau cu barca. (...) Ideea este să ajung la cât mai multe puncte la care nu prea ai cum să ajungi doar cu barca.

Majoritatea turiștilor care vin în Delta Dunării folosesc barca. Se suie într-o barcă, fac un traseu de câteva ore și au văzut Delta. Eu văd lucrurile altfel. În câteva ore nu prea ai ce să vezi, mai ales cu un motor de 200 de cai în spate.

Oamenii vor din ce în ce mai mult, se duc spre extrem și am dus excursiile spre 9 zile. Cele mai lungi sunt de 9 zile, practic un tur al Deltei Dunării. Se strâng aproape 400 km și vedem cam tot ce știe un om vizavi de Deltă, adică Letea, Sulina, Sfântul Gheorghe, Laguna Razim-Sinoe, marea”, a spus Ștefan Constantin la DC News. 

Video: 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News