În urmă cu câteva săptămâni, cititorii DC News ne-au informat cu privire la faptul că, alături de pensii au primit și un flyer ( N.R. Atașat mai jos) de la AUR, prin intermediul Poștii Române. Există legi care stabilesc regulile generale ale campaniei electorale, astfel că am contactat Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la pliantul în cauză.
Propaganda electorală nu este reglementată
Răspunsul AEP, pe scurt, a fost:
„Având în vedere că aspectele sesizate se află în afară campaniei electorale, reiterăm faptul că acestea nu intră, la acest moment, sub incidența dispozițiilor Legii nr. 334/2006.”, lucru care transmite că eventualele sancțiuni sau reguli privesc doar perioada de 30 de zile (N.R. „Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00.” - Lege 115/2015).
Practic, partidele politice - și nu numai - nu suferă vreo sancțiune dacă își încep „campania electorală” chiar și cu 6 luni - de exemplu - înainte de momentele alegerilor.
Potrivit unei surse AEP, „Legiuitorul (N.R. Parlamentul) așa a considerat de cuviință”, instituția (N.R. AEP) neputând să facă prea multe într-un caz precum cel al pliantelor AUR.
Detaliul care acoperă orice partid de „sancțiuni” - sancțiuni care nu există
Potrivit Legii 334/2006, privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, pliantul AUR ar putea îndeplini toate caracteristicile unui material de propagandă electorală, dar o singură condiție rămâne nebifată:
„Este utilizat în perioada campaniei electorale, stabilită potrivit legilor privitoare la organizarea alegerilor”, condiție ce demonstrează faptul că acțiunile electorale în afara perioadei electorale nu sunt sancționabile, dar nici definite drept o încălcare a normelor sociale. Prin urmare, materialele electorale care îndeamnă la vot chiar, dacă sunt în afara celor 30 de zile menționate, nu sunt reglementate, ele fiind interpretate ca „marketing politic” general acceptat.
Chiar și dacă ar fi fost încadrat ca „material de propagandă electorală”, partidul în cauză nu ar fi fost sancționat cu nimic pentru că... nu există reglementare.
Doar în contextul în care pliantele ar promova ură rasială sau etnică, ori alte elemente asemănătoare, ar putea fi supuse normelor sancționabile.
O sursă juridică a spus pentru DC News faptul că „acest mic detaliu reprezintă o ”portiță” legală prin care partidele își pot începe campaniile electorale cu mult timp înainte. Specialiștii din domeniul juridic spun că această nereglementare poate aduce atingere procesului democratic.”
„Propaganda” în afara termenului nu este doar în România
Cu toate acestea, în SUA, de exemplu, campania electorală pentru prezidențiale începe cu un an înaintea alegerilor, mulți americani nefiind de acord cu acest aspect pentru că ar fi mult prea „obositor” pentru populație.
De asemenea, și în Germania poate fi observată o situație similară cu cea din România, acolo unde, deși campania electorală se bucură de aceleași „30 de zile”, partidele încep să se promoveze indirect cu încă 6 luni înainte. De menționat este faptul că în Germania regulile promovării electorale sunt mult mai aspre decât în România.
AUR a mai folosit „cutia poștală” și cu alte ocazii, așa cum a fost în luna iulie a acestui an, atunci când trimisese pliante electorale lipite de facturile de utilități. Cu privire la acest subiect puteți citi mai multe detalii aici.
Răspunsul integral al Autorității Electorale Permanente privind pliantele AUR:
„Dispozițiile Legii nr. 208/20152 privind propaganda electorală se referă exclusiv la acele activități de promovare a candidaților la alegerile parlamentare prevăzute la Capitolul VII Campania electorală din același act normativ. Potrivit prevederilor art. 64 din legea antemenționată, precum și dispozițiilor corespondente din celelalte legi electorale, campania electorală „începe cu 30 de zile înainte de dată desfășurării alegerilor și se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00, iar conform art. 80 alin. (2) teza a două din Legea nr. 208/2015, birourile electorale de circumscripție soluționează plângerile privind încălcarea prevederilor art. 64.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 42 alin.(1) din Legea nr. 334/2006 privind Finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile partidelor politice, ale alianțelor politice sau electorale, ale candidaților independenți, precum și legalitatea finanțării campaniilor electorale.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 36 alin. (7) lit. b) din actul normativ menționat anterior, "este considerat material de propagandă electorală orice material scris, audio sau video, care este utilizat în perioada campaniei electorale, stabilită potrivit legilor privitoare la organizarea alegerilor."
Având în vedere că aspectele sesizate se află în afară campaniei electorale, reiterăm faptul că acestea nu intră, la acest moment, sub incidența dispozițiilor Legii nr. 334/2006.
Totodată, menționăm că misiunile de control desfășurate în anul 2023 au că scop verificarea respectării prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile înregistrate de către partidele politice în anul fiscal 2022. Verificarea cheltuielilor efectuate în anul 2023 din subvențiile de la bugetul de stat vor face obiectul unui control viitor, conform planului de control aprobat de președintele instituției.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (6) din Legea m. 334/2006, Autoritatea Electorală Permanentă publică pe pagina proprie de internet și în Monitorul Oficial al României, Partea I, rezultatele fiecărui control efectuat, în termen de 45 de zile de la efectuare.”, a fost răspunsul Autorității Electorale Permanente.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
