Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a trimis o solicitare Curții de Conturi după ce a atras atenția că Primăria Capitalei, condusă de Nicușor Dan, a cheltuit sume uriașe pentru asistență juridică, chiar dacă primăria are are 62 de juriști angajați.
”FACIAS a adus în atenția publică și a autorităților situația legată de administrarea nejustificată a sumelor alocate pentru servicii de consultanță și asistență juridică de Primăriei Municipiului București pentru anul 2023. Concret, primăria a cheltuit numai în 2023 suma de 17.876.228.84 lei, (echivalentul a 3,5 milioane de euro), pe serviciile avocaților, o sumă foarte mare care ridică mari semne de întrebare privind necesitatea și oportunitatea acestor contracte. De ce? Pentru că, în același timp, primăria a mai plătit și salariile a 62 de consilieri juridici. Adică încă aproape 1 milion de euro. Asta în condițiile în care, în cea mai mare parte, atribuțiile consilierilor juridici sunt aceleași cu serviciile juridice prestate de avocați și care au fost contractate de primăria condusă de Nicușor Dan.
FACIAS a înaintat o solicitare Curții de Conturi și a cerut să intervină prin efectuarea unui control asupra gestionării bugetului și a necesității direcționării fondurilor către societățile profesionale de avocați. Curtea de Conturi a răspuns solicitării și spune că va analiza aspectele semnalate chiar în cadrul misiunii de audit financiar desfășurată în perioada martie-iulie 2024 și că va trimite fundației rezultatele anchetei”, conform unui comunicat al FACIAS.
Numai în situații temeinic justificate
În contextul dat, l-am contactat pe avocatul Bogdan Bărbuceanu.
„Există practica în sensul ăsta, adică, în primul rând e, dacă nu mă înșel, Ordonanța 26/2012, cu privire la unele măsuri de reducere a cheltuielilor din instituțiile publice și disciplina financiară.
Dacă nu mă înșel, chiar Articolul 1 stabilește în ce condiții pot fi încheiate astfel de contracte, avem și un RIL (n.r. Recurs în interesul legii) în care se spune că numai în situații temeinic justificate și s-a reținut că chiar și în situația în care instituția publică are consilieri juridici dacă aceștia, de exemplu, nu au experiență în domeniul penal, instituția poate să încheie contractul de asistență juridică, dar, bineînțeles, numai cu o aprobare a consilierilor dacă vorbim de primarie, dacă vorbim de municipiul București, al Consiliului General. Spre exemplu, dacă e vorba de dosare penale, unde cei 62 de consilieri din primărie nu au activat, nu au cunoștințe juridice, e mai puțin probabil ca un consilier juridic să aibă experiență în materie penală spre exemplu, nu ar fi nicio problemă.
Dacă, în schimb, aceste contracte cu avocați s-au încheiat pentru spețe care țin de contencios administrativ pentru care consilierii au suficientă experiență și nu se impunea în niciun fel, adică nu era o situație temeinic justificată, nu puteam vorbi despre aglomerare atât de mare în cât cei 62 de consilieri să nu poată face față acestor procese sau dacă nu puteau face față, organigrama să nu poată fi modificata astfel încât să aducem 100 de consilieri și să ne coste mai puțin, în sensul ăsta apreciază Curtea de Conturi.
Știu că am avut un raport cu Ministerul Economiei în care am reprezentat ministerul și Curtea până la urmă a apreciat că dacă s-ar fi mărit aparatul juridic din cadrul ministerului s-ar fi creat costuri mai mari decât cu avocatul și atunci s-a închis favorabil.
Demersurile Curții de Conturi
Curtea de Conturi va verifica dacă într-adevăr s-a justificat încheierea acestor contracte și, în raport de asta, va aprecia, și văzând practica judiciară și experiența Curții de Conturi, dacă această situație a fost temeinic justificată. Adică, din două perspective: dacă cei 62 de consilieri juridici nu aveau niciun fel de experiență în cazurile care au fost atribuite avocaților sau dacă numărul de dosare era atât de mare în cât cei 62 de consilieri juridici nu puteau face față și dacă s-ar fi modificat organigramă astfel încât să se angajeze încă pe atât sau alți consilieri juridici, în raport de volumul dosarelor, s-ar fi creat o pagubă mai mare decât dacă s-ar fi angajat avocat”, a precizat avocatul Bogdan Bărbuceanu.
Acuzațiile care se pot aduce
”Care sunt acuzațiile?”, l-am întrebat pe avocat.
„Aici practica judiciară este destul de stufoasă, adică putem vorbi chiar de abuz în serviciu, pentru că s-a creat o pagubă, funcționarul public a creat o pagubă instituției, putem vorbi și o cu situație când s-a discutat și de luare de mită, adică avocatul a restituit parte din onorariu. Trebuie dovedite, nu putem face acuzații fără astfel de dovezi. Dar, dacă înlăturăm răspunderea penală, sigur că putem vorbi de o răspundere civilă, pentru că dacă Curtea constată că s-a creat acest prejudiciu, adică n-au fost îndeplinite condițiile de care vă spuneam, adică situația n-a fost temeinic justificată din aceste două perspective, fie că consilierii nu erau pregătiți suficient și nu aveau niciun fel de experiență pe dosarul respectiv, fie că numărul era insuficient de consilieri și dacă s-ar fi angajat ar fi creat o pagubă mai mare pentru societate, deci, dacă nu sunt îndeplinite condițiile astea, vorbim de o răspundere civilă și persoanele care au vizat și au făcut demersuri și au încuviințat semnarea acestor contracte pot răspunde civil, adică li se poate solicita repararea pagubei”, a explicat avocatul.
Un nou mandat pentru Nicușor Dan poate fi în pericol
L-am întrebat pe avocatul Bogdan Bărbuceanu și daca este afectat Nicușor Dan de anchetă pentru un eventual mandat.
„Nu, bun, acum dacă vorbim de un dosar penal, dar nu știu să existe și nu cred că există o incompatibilitate nici măcar a celui care e cercetat sau chiar și condamnat, dar dacă există un dosar penal poate să existe o măsură preventivă, anume interzicerea de a ocupa anumite funcții sau de a participa la alegeri și atunci da, dacă vom avea un dosar penal din perspectiva acestor fapte și se va dispune o măsură preventivă, cum ar fi control judiciar sau arestul care face clar imposibilitatea fizică, dar controlul judiciar îl poate obliga, chiar și în libertate, să nu participe la alegeri sau să nu ocupe funcții publice. Sigur că are o repercusiune, dar numai dacă discutăm de perspectivă penală, adică dacă s-ar dovedi, Curtea de Conturi ar avea indicii cu privire la săvârșirea unei infracțiuni și atunci e obligată să sesizeze Parchetul și dacă Parchetul ar începe urmărirea penală și ar pune în mișcare acțiunea penală pentru fapte de corupție sau abuz în serviciu.
Adică, fie că a luat bani de la avocat că a avut o înțelegere, că au fost situații la mai multe sectoare și prin țară în care primarul are un prieten, o cunoștință avocat, și zice: ”îți dau eu 1.000.000 euro, îmi dai și mie 200.000”. Atunci, dacă se dovedește fapta asta, sigur că este infracțiunea de luare de mită”, a conchis avocatul Bogdan Bărbuceanu, în exclusivitate pentru DC News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
