Parlamentul European (PE) le-a solicitat joi statelor UE să convoace o convenţie pentru reformarea tratatelor europene pentru a obţine, printre alte schimbări, eliminarea regulii votului unanim al statelor membre în adoptarea anumitor decizii în Consiliul UE şi acordarea dreptului de iniţiativă legislativă pentru PE, relatează agenţia EFE.
Într-o rezoluţie adoptată cu 355 de voturi pentru, 154 împotrivă şi 48 de abţineri, eurodeputaţii precizează articolele din tratate pe care le doresc revizuite.
Rezoluţia enunţă ca obiectiv consolidarea capacităţii de acţiune a UE prin revizuirea procedurilor de vot sau adaptarea competenţelor atribuite UE în domenii precum sănătatea, energia, apărarea şi politicile economice şi sociale.
Se urmărește disciplinarea anumitor state
Europarlamentarii mai cer consolidarea articolului prin care pot fi disciplinate acele state membre acuzate că încalcă valorile europene, pentru a preciza constatarea şi consecinţele acestor încălcări.
O altă solicitare cuprinsă în rezoluţia eurodeputaţilor este să se acorde Parlamentului European prerogative sporite de negociere asupra bugetului UE şi de asemenea ca această instituţie europeană să primească drepturi de iniţiativă, modificare şi derogare legislativă.
Cu această rezoluţie adoptată de PE, statele membre urmează să decidă prin majoritate calificată la un summit, probabil la cel din 23-24 iunie, dacă lansează convenţia pentru reforma tratatelor.
Respectiva convenţie reuneşte reprezentanţi ai statelor membre, ai parlamentelor naţionale, Parlamentului European şi Comisiei Europene pentru a elabora o propunere pentru un nou tratat al UE, pe care în final toate statele membre vor trebui să-l aprobe în unanimitate pentru a fi adoptat.
Într-un raport separat, eurodeputaţii au cerut revizuirea tratatelor UE pentru a acorda Parlamentului European dreptul general şi direct de a iniţia legislaţie, invocând că PE este unica instituţie a Uniunii aleasă prin sufragiu direct şi o instituţie care reprezintă vocea cetăţenilor în procesul decizional al Uniunii.
Un drept de iniţiativă general şi direct (pentru Parlamentul European) ar consolida şi mai mult legitimitatea democratică a Uniunii, le-ar da putere (decizională) cetăţenilor Uniunii şi ar reflecta evoluţia de-a lungul timpului a competenţelor Uniunii şi a instituţiilor sale către o democraţie europeană mai puternică, susţin eurodeputaţii, conform Agerpres.
UE ar trebui să integreze Balcanii de Vest până în 2033
Invazia Ucrainei de către Rusia a evidenţiat din nou necesitatea de a aduce Muntenegrul, Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia şi Kosovo mai aproape de UE, parţial pentru a contracara influenţa rusă şi chineză, care este în creştere în regiune. Apropierea ar presupune calitatea de membru deplin sau o comunitate alternativă, informează Agerpres.
Într-un articol publicat în Politico înaintea unui summit în Grecia al Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), Mitsotakis a spus că UE trebuie să demonstreze că atunci când "stabileşte o viziune, are intenţia şi capacitatea de a o urma". Viziunea aderării regiunii la UE a devenit "neclară, estompată pentru cetăţeni frustraţi şi dezamăgiţi", în timp ce extinderea UE a stagnat în ultimii ani din cauza preocupărilor de securitate, guvernanţă şi migraţie, a declarat el.
Un summit UE-Balcanii de Vest este programat pentru 23 iunie. "Mesajul meu de astăzi este clar: în conformitate cu criteriile stabilite, să oferim integrarea tuturor Balcanilor de Vest în UE până în 2033 - un calendar ambiţios, dar realizabil. Acesta este demult întârziat", a spus Mitsotakis. "Primul pas trebuie să fie o decizie în două săptămâni la Bruxelles pentru a debloca drumul Macedoniei de Nord şi Albaniei", a precizat el. Iniţiativa lui Mitsotakis subliniază modul cum încearcă Grecia să-şi sporească rolul în Balcani, în contextul în care a ieşit dintr-o criză financiară ce i-a pătat imaginea, notează Reuters. Cancelarul german Olaf Scholz, care începe vineri un turneu de două zile în Balcanii de Vest, este de asemenea aşteptat să se deplaseze în oraşul Salonic din nordul Greciei pentru un dineu cu cei 13 participanţi la SEECP. Lor li se va alătura preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
Drept Balcanii de Vest sunt denumite statele din fosta Iugoslavie (fără Slovenia și Croația) și Albania care în urma aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană au devenit următoarea țintă de extindere a acestei organizații în Peninsula Balcanică, neexistând însă un calendar precis al aderării. De asemenea, aceste state, cu excepția Albaniei, nu fac parte din organizația NATO, deși aspiră să adere la aceasta. Totodată, începând cu 2007, aceste state fac parte din CEFTA (Acordul central-european de liber schimb), împreună cu Republica Moldova. Statele Balcanilor de Vest sunt Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Macedonia, Muntenegru şi Serbia (citește AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
