Proiectul European Media Freedom Act (EMFA) vine ca reacție la ceea ce Comisia spune că sunt o serie de probleme din peisajul media din Europa, inclusiv o lipsă de convergență între autoritățile naționale de reglementare, protejarea insuficientă a independenței editoriale, o neuniformitate în câmpul de joc economic și fragmentarea pieței media, potrivit Euractiv.
Politica mass-media este de obicei privită ca o prerogativă națională. Pentru a-și justifica intervenția, Comisia a menționat necesitatea de a aborda fragmentarea normelor media care împiedică buna funcționare a pieței unice.
Actul urmează să introducă o schimbare în structura supravegherii mass-media
Grupul existent al autorităților europene de reglementare pentru serviciile media audiovizuale (ERGA) va fi înlocuit cu un nou organism, Consiliul European pentru Serviciile Media.
Consiliul va fi alcătuit în mod similar din reprezentanți ai autorităților naționale, Comisia va fi membru observator și va asigura servicii de secretariat. Consiliul va lua decizii cu o majoritate de două treimi, inclusiv prin alegerea președintelui său la fiecare doi ani.
Sarcinile sale vor include consilierea Comisiei cu privire la implementarea regulamentului, medierea între organele constitutive ale statelor membre și evaluarea domeniilor de interes, cum ar fi funcționarea piețelor media și impactul potențial al măsurilor naționale.
Comitetul va avea sarcina de a lua o poziție în cazurile în care funcționarea pieței interne poate fi afectată.
Conținutul online
Protecția conținutului editorial este asigurată și prin măsuri care acoperă platforme online foarte mari, și anume cele cu peste 45 de milioane de utilizatori în UE. Conform DSA, aceste platforme trebuie să respecte obligații suplimentare datorită impactului lor.
Acești actori trebuie să permită destinatarilor serviciilor lor să se declare furnizori de servicii media reglementați, independenți din punct de vedere editorial și vor fi obligați să se angajeze într-un ”dialog semnificativ și eficient” cu aceștia în cazurile în care furnizorul de media consideră că platforma își restricționează sau suspendă prea frecvent. Activități.
Aceste prevederi amintesc de o versiune mai ușoară a așa-numitei exceptări media din DSA, deoarece editorii cer de multă vreme ca conținutul lor editorial să nu fie supus regulilor de moderare a conținutului platformelor.
De asemenea, regulamentul ar prevedea ca platformele să publice conturi anuale cu cât de des și din ce motive au restricționat sau suspendat furnizorii de servicii media declarați.
Producătorii și dezvoltatorii de dispozitive și interfețe cu utilizatorul vor fi, de asemenea, obligați să se asigure că utilizatorii își pot schimba cu ușurință setările implicite pentru a personaliza modul în care accesează conținutul media audiovizual.
Independența editorială
Deși asigurarea transparenței proprietății mass-media a fost prezentată drept unul dintre obiectivele cheie ale actului și un obiectiv central al susținătorilor săi, nu există nicio măsură obligatorie în propunerea Comisiei în acest sens; problema este lăsată pe seama recomandării însoțitoare.
Recomandarea include, de asemenea, un catalog de bune practici voluntare pentru companiile media pentru a promova independența editorială.
Furnizorii de servicii media care produc știri și conținut de actualitate vor fi obligați să pună la dispoziția publicului lor numele și detaliile de contact ale proprietarilor lor direcți și beneficiari.
Proiectul de regulament include, totuși, prevederi care vizează consolidarea independenței editoriale, inclusiv o interdicție împotriva amestecului guvernului în politicile și deciziile editoriale ale furnizorilor de servicii media.
Propunerea include, de asemenea, măsuri privind concentrarea pieței media și impactul acesteia asupra pluralismului mass-media, despre care atât statele membre, cât și noul Consiliu vor trebui să efectueze evaluări.
Venituri economice
În plus, inițiativa va cere, de asemenea, ca fondurile publice, inclusiv publicitatea plătită public, să fie alocate mass-media într-un proces transparent și obiectiv și ca autoritățile publice să furnizeze conturi publice despre modul în care au fost alocate cheltuielile publicitare.
Cu toate acestea, spre deosebire de legislația similară, cum ar fi Digital Services Act (DSA) și regulamentul privind publicitatea politică, conceptul de transparență este lăsat ca principiu fără cerințe specifice, lăsând guvernelor naționale un spațiu amplu de discreție.
Autoritățile naționale vor fi responsabile de supravegherea acestei alocări. Cu toate acestea, Comisia va fi însărcinată cu exercițiul mai amplu de monitorizare anuală a pieței interne a serviciilor media în ansamblu, inclusiv definirea indicatorilor de performanță și analizele funcționării piețelor statelor membre, rezilienței și măsurilor luate.
Proiectul de legislație propune introducerea de cerințe pentru sistemele și metodologiile de măsurare a audienței implementate de actorii relevanți de pe piață pentru a evita distorsiunile în alocarea veniturilor din publicitate.
Mass-media de serviciu public
Regulamentul introduce mai multe garanții pentru furnizorii de servicii publice de media.
În conformitate cu regulile propuse, directorii de conducere de la aceste puncte de vânzare, inclusiv șefii lor de conducere și membrii consiliilor de conducere, vor trebui numiți prin proceduri transparente, nediscriminatorii și obiective.
Aceștia ar fi, de asemenea, supuși unor limite de mandat și posibile concedieri numai atunci când se stabilește că nu își mai îndeplinesc atribuțiile definite legal.
Guvernele naționale ar trebui, de asemenea, să asigure finanțarea stabilă a acestor magazine pentru a le proteja independența editorială.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
