Cel de-al 24-lea summit Uniunea Europeană-Ucraina are loc pe 3 februarie 2023, la Kiev, fiind prima reuniune de acest gen de la momentul invaziei Rusiei şi de când Ucraina a primit statutul de ţară candidată. La summit-ul de la Kiev participă, între alţii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează site-ul www.consilium.europa.eu.
"Semnal extrem de puternic pentru Federaţia Rusă"
"Este un moment istoric. Într-o ţară răvăşită de război, are loc Summitul UE. Este o provocare şi un semnal extrem de puternic pentru Federaţia Rusă. Ucraina va fi sprijinită indiferent ce se întâmplă. Ăsta este mesajul. Vă dați seama... sub bombardierele ruseşti, sub rachetele ruseşti, liderii UE sunt acum în Ucraina să ţină summitul. Un semnal mai puternic decât acesta nu ştiu care ar putea să mai fie", a spus analistul politic Bogdan Chirieac, la Antena 3 CNN.
În ceea ce priveşte parcursul european al Ucrainei, aceasta a depus o cerere de aderare la Uniune încă din 28 februarie 2022 şi i s-a acordat statutul de ţară candidată în 23 iunie acelaşi an. Consiliul va decide cu privire la etapele următoare după ce Ucraina va îndeplini condiţiile prezentate în avizul Comisiei Europene privind cererea sa de aderare la UE, scrie Agerpres.
"Nu poate să intre în UE sau în NATO o ţară aflată în război"
Despre șansele de intrare în UE ale Ucrainei, autoritățile de la Kiev dorind ca într-un an - doi să se întâmple acest lucru, Bogdan Chirieac a punctat:
"Nici pomeneală de aşa ceva, fiindcă asta înseamnă să abandonezi tot ce înseamnă valoare în UE. În primul rând, trebuie să se încheie războiul. Nu poate să intre în UE sau în NATO o ţară aflată în război. Este evident lucrul acesta! După ce se termină războiul, Ucraina trebuie să treacă printr-un îndelung proces de reforme, aşa cum a trecut şi România.
Noi am început negocierile de aderare în decembrie 1999, graţie preşedintelui Emil Constantinescu, la Helsinki, şi le-am terminat în 2004, în decembrie, sub Guvernul Năstase, când s-au negociat capitolele. Apoi, doi ani s-a ratificat tratatul - şi cu Olanda, şi cu Austria. Am intrat, oficial, la 1 ianuarie 2007. După aceea, după cum vedeţi, continuă adaptarea legislației instituţiilor româneşti la UE. De pildă, avem MCV-ul, care s-a ridicat anul trecut.
Dar Ucraina vine de foarte departe. Nu se pune problema de justiție independentă, de instituții democratice. Țara este şi răvăşită de război. Probabil că, în focul luptei, cum e şi normal, liderii ucraineni cred că aderarea la UE este o chestiune simplă, în care UE îţi dă bani şi oligarhii ucraineni îi cheltuie. Nu e aşa".
"Corupţia este un mod de viaţă, chiar mai mult decât în alte state"
În ceea ce privește scandalul oligarhilor ucraineni care au fugit în Dubai, mulți dintre ei chiar înainte de război, analistul politic a spus:
"Ucraina, înainte de război, la fel ca Federaţia Rusă, era un stat oligarhic. Nu erau mari diferenţe între ele, nu existau instituții democratice. Corupţia este un mod de viaţă, chiar mai mult decât în alte state din estul Europei, cum este România. Este un întreg sistem aşezat de secole, care trebuie schimbat, Lucru dificil de făcut.
Acolo, contractele se dau exclusiv pe șpagă, nu pe licitaţii normale. Asta ştim şi de la oameni de afaceri români care au încercat, înainte de război, să meargă în Ucraina, câştigând nişte licitaţii pe infrastructură. Nu le-au putut face pentru că, din start, baronul local cerea 50% din contract. Vedeți că avem de-a face cu lucruri dificil de trecut şi care necesită timp.
Faptul că Ucraina începe curățenia este un lucru care trebuie salutat, dar nu se va putea face asta peste noapte. Trebuie schimbată legislaţia, trebuie introduse toate regulile acestea care sunt, de pildă, în România - vizavi de manipularea cash-ului, de bănci, de zone în care nu se mai poate lucra cu offshore- uri, decât dacă se ştie beneficiarul final.
Este un întreg acquis comunitar care trebuie introdus şi, mai ales, aplicat, fiindcă procurorul general adjunct, aţi văzut, a plecat două săptămâni în Spania, de Revelion. Nu l-a interesat nimic, cu ţara în război. L-au şi dat afară. Nu există nici această conştiinţă la mulţi dintre liderii actuali ai Ucrainei. Sigur că Volodimir Zelenski este un om deasupra timpurilor şi încearcă să schimbe fundamental ţara sa. Trebuie să ai şi sprijinul populaţiei şi multe alte lucruri. România, de pildă, nu a avut aşa un sprijin popular masiv, după cum vedeţi, fiindcă a trăit mulţi ani într-un fel anume şi schimbarea asta nu se face peste noapte".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
