Vechiul lider roman, cunoscut sub numele de ”Sponsian”, este cunoscut doar dintr-un grup de monede care se presupune că au fost găsite în Transilvania în 1713.
De-a lungul istoriei Romei antice, o civilizație care a dominat o mare parte a Europei timp de sute de ani, monedele au prezentat adesea portrete ale împăraților actuali.
Unele dintre monedele din setul găsit în 1713 prezintă un portret alături de numele ”Sponsian”. Dar nu există înregistrări istorice care să documenteze un împărat roman cu un astfel de nume.
În timp ce monedele prezintă asemănări stilistice cu monedele romane de la mijlocul secolului al treilea, ele prezintă, de asemenea, o serie de diferențe cheie, cum ar fi motive istorice amestecate. Drept urmare, monedele lui Sponisian au fost respinse ca fiind falsuri.
Potrivit Newsweek, într-un studiu publicat PLOS One, o echipă de cercetători din Regatul Unit a analizat monedele în încercarea de a dezlega misterul lui Sponsian. Descoperirile lor indică faptul că monedele sunt autentice și că Sponsian a fost probabil un adevărat lider din secolul al treilea. (Vezi galerie foto)
Ideea studiului a apărut de la Paul Pearson, un cercetător de la University College London, care în timpul blocajului COVID a decis să scrie o nouă relatare a crizei Romei din secolul al treilea – o perioadă de stagnare economică, inflație, anxietate civilă, pandemie și război – pentru că a relevanţei aparente pentru situaţia globală actuală.
Ca parte a cercetării lui Pearson pentru cartea sa, Pen and Sword Books: The Roman Empire in Crisis, 248–260, el a dat peste povestea presupusului ”fals” împărat Sponsian.
El l-a contactat pe Jesper Ericsson, curatorul de monede și medalii la Muzeul și Galeria de Artă Hunterian din Glasgow, Scoția, unde se află una dintre monede care îl înfățișează pe Sponsian, cerându-i să fotografieze artefactul pentru carte.
”Amândoi am fost destul de surprinși de aspectul monedei și am observat că părea uzată și acoperită de murdărie, ceea ce nu ne așteptam de la un fals”, a spus Pearson.
Verificarea autenticității monedelor
Intrigați de ceea ce observaseră, cercetătorii au decis să adune o echipă de specialiști tehnici de la Universitatea Glasgow pentru a efectua o baterie de imagini nedistructive și teste analitice cu scopul de a determina dacă moneda și alte trei asociate cu ea sunt fraude ingenioase sau autentic.
Pentru a face acest lucru, echipa a folosit un microscop de ultimă generație și o cameră digitală de înaltă rezoluție pentru a examina suprafața monedelor și depozitele de pe ele. Cercetătorii au folosit și un microscop electronic, o mașină puternică care poate face fotografii la o mărire mult mai mare decât un microscop obișnuit.
Ei au folosit și alte echipamente de laborator pentru a determina componența chimică a monedelor și a depozitelor lor minuscule. Alături de aceste teste, cercetătorii au comparat monedele discutabile cu monedele reale confirmate despre care se știe că au fost pierdute și îngropate în epoca romană.
Testele au dezvăluit că monedele prezentau zgârâieturi profunde, exact ca monedele autentice. Analiza depozitelor de pe monede a relevat, de asemenea, că acestea au fost în circulație extinsă înainte de a fi îngropate pentru o perioadă foarte lungă de timp.
Aceste dovezi indică faptul că monedele erau în circulație în antichitate și nu pot fi false din anii 1700, așa cum se credea anterior.
Când monedele au fost găsite în 1713, specialiştii le-au considerat iniţial ca fiind autentice.
Cine a fost Împăratul Sponisan
Sponsian - sau Sponsianus, după cum este scris uneori numele său - a fost privit ca un posibil rebel pe vremea împăratului Filip, a cărui domnie s-a încheiat cu un război civil.
”El încă apare pe listele cu posibili împărați rebeli”, a spus Pearson.
Dar în secolul al XIX-lea, Henry Cohen, autoritatea principală în domeniul monedelor romane la acea vreme, a susținut că monedele sponsiei erau prost făcute false.
”Acesta a fost consensul dintre specialiștii în monede până în prezent”, a spus Pearson. ”În consecință, istoricii l-au considerat pe Sponsian ca o persoană care nu trebuie luată în considerare, având în vedere că monedele sunt ”aproape sigur false”.
Dar având în vedere rezultatele analizei monedei, care indică faptul că Sponsian a fost o figură reală, istorică, cercetătorii au propus acum o nouă ipoteză despre cine era el cu adevărat, deși dovezile disponibile echipei erau limitate.
”Pentru a înțelege cine era Sponsian, trebuie să analizăm starea lor și faptul că au fost găsite în Transilvania”, a spus Pearson. ”Sponsian este un nume roman, deși unul foarte rar. Poartă o coroană radiantă, care era rezervată împăraților și are titlul roman ”IMP” pentru imperator, semnificând comanda militară supremă și rădăcina cuvântului englezesc împărat”.
Luând în considerare înregistrarea istorică și analiza monedelor, cercetătorii au propus că Sponsian a fost comandant militar în provincia romană Dacia în perioada tumultoasă a anilor 260 și începutul anilor 270 d.Hr.
”Probabil că a comandat legiuni romane și s-ar fi considerat roman, într-o perioadă în care fiecare om liber al imperiului era cetățean roman. Așa că este rezonabil să-l numim ”împărat roman”, deși cu siguranță nu a domnit niciodată în Roma."
Epoca în care Sponsian era probabil responsabil de o forță militară a fost o perioadă de ”haos” și război civil – una în care au existat împărați rivali în Italia și Africa de Nord (împăratul Gallienus, care a fost recunoscut la Roma), provinciile vestice ale Galiei, Marea Britanie și Spania (conduse de împăratul Postumus timp de aproape un deceniu) și estul din Siria până în Egipt (condusă pe scurt de împăratul Macrianus).
”Credem că Sponsian se potrivește cel mai bine ca comandant regional în provincia Dacia, care și-a asumat comanda militară supremă într-un moment în care granițele au fost devastate de raiori, contactul cu Roma a fost aproape întrerupt și o confederație gotică puternică și ostilă amenința cu cucerirea totală. El a comandat probabil o forță militară formată din cele două legiuni de acolo și personalul auxiliar asociat acestora, însumând zeci de mii de soldați, au spus cercetătorii. Prioritatea lui ar fi fost protejarea populațiilor locale din regiune”, spus cercetătorul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
