Migranții, conform unui raport al Amnesty International, au fost deținuți în mod arbitrar în centre asemănătoare închisorii, unde au fost supuși la bătaie, abuzuri și violențe de tot felul de către autoritățile lituaniene.
Potrivit raportului, refugiații și migranții au fost ținuți luni de zile în condiții mizere, li s-a refuzat accesul la procedurile de azil și au fost supuși altor încălcări, în speranța că vor părăsi ”voluntar” țara.
Potrivit documentului, operatorii din Belarus au vândut pachete migranților, promițând călătorii în siguranță în Belarus și acces legal în țările UE pentru un refugiu sigur.
Cu toate acestea, la scurt timp după sosirea lor, migranții și-au dat seama că au fost mințiți. Raportul descrie modul în care autoritățile din Belarus au împins migranții în Lituania, adesea prin mijloace periculoase, scrie publicația Europa Today.
Într-o mărturie, un bărbat sirian a spus că el și alți migranți au fost scoși dintr-un camion fără ferestre și forțați să traverseze un râu înghețat către o locație necunoscută.
După ce au ajuns în Lituania, refugiații au fost plasați în ”locuințe temporare fără libertate de mișcare”, potrivit raportului. Amnesty a spus că aceste facilități sunt echivalente cu centre de detenție fără o hotărâre judecătorească, ceea ce încalcă legea UE. Termenul de ”locuință temporară” a fost folosit pentru a împiedica acest proces, a adăugat observatorul drepturilor.
Grupul de advocacy pentru drepturile omului subliniază că a existat o diferență uriașă de tratament între persoanele care sosesc din Ucraina și restul migranților.
În urma publicării raportului, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat că legislația, care dispune reținerea automată a persoanelor care intră ilegal în țară, încalcă legislația europeană.
Potrivit Amnesty, acest lucru nu este suficient. ONG-ul cere ca persoanele deținute ilegal să fie eliberate și să li se garanteze o procedură de azil echitabilă.
De asemenea, solicită ca victimele să fie despăgubite pentru toate prejudiciile fizice și psihice cauzate și ca tratamentul violent aplicat să fie investigat.
Ucrainenii, primiți cu telefon mobil, gustări și masă caldă de Grecia. Afganii, sirienii, somalezii și alții, într-un sistem care-i ține la poarta UE
Sistemul elen de primire a migranților ucraineni diferă față de cel al primirii refugiaților de alte naționalități. Unii îl consideră discriminatoriu, dar autoritățile elene îl apără ca fiind pur și simplu conform legii.
Grecia, platforma de aterizare de lungă durată din Europa pentru migranți, operează acum două sisteme de primire.
Sistemul instituit pentru refugiații ucraineni care vin din nord
La granița Greciei cu Bulgaria, oficialii au creat rapid centre de recepție pentru a-i saluta pe ucrainenii care scăpau de bombele rusești. Ei împart migranților ucraineni carduri de telefon mobil, gustări și o masă caldă. Guvernul încurajează chiar ONG-urile din Grecia să-și transfere resursele către Ucraina. Ministrul grec al migrației, Notis Mitarachi, i-a numit pe ucraineni „adevărați refugiați”.
Sistemul pentru cei care sosesc din Orientul Mijlociu și Africa
De-a lungul granițelor maritime ale țării și a conexiunii terestre cu Turcia, migranții care au lăsat în urmă războiul în Siria sau stăpânirea talibanilor în Afganistan au fost respinși – adesea ilegal, potrivit lucrătorilor pentru drepturile omului și Agenției ONU pentru Refugiați. Cei care trec pot fi acuzați penal pentru contrabandă. ONG-urile care asistă acești migranți susțin că munca lor a fost în mod similar criminalizată.
„Nu este vorba doar de incriminarea dreptului de a cere azil, ci de intimidare totală”, a spus Dimitris Choulis, un avocat care îl reprezintă pe Hanad Abdi Mohammad, un somalez în vârstă de 28 de ani, care se confruntă cu o închisoare de 146 de ani pentru contrabandă după ce a sosit în 2020 la bordul unei nave, împreuna cu soția sa însărcinată.
Refugiații ucraineni, tratament preferențial?
Ucrainenii se bucură de călătorii fără viză în UE, precum și de o dispensă specială de la Bruxelles, care le oferă dreptul imediat de a lucra și de a trăi în UE. Afganii, sirienii, somalezii și alții nu au în mod automat drepturi legale similare. Iar guvernul elen spune că țara și-a făcut întotdeauna și va continua să-și facă datoria, subliniind că a fost în fruntea creșterii migrației din 2015, când multe țări din UE se fereau să primească refugiați... citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
