Mesajul surpriză al lui Trump, în spatele ușilor închise, către liderii UE: Putin nu e pregătit să oprească războiul

Într-o discuție telefonică purtată luni cu mai mulți lideri din Europa, președintele american Donald Trump le-a transmis acestora că Vladimir Putin nu este pregătit să pună capăt războiului din Ucraina. Potrivit a trei surse apropiate discuției, Trump a explicat că liderul de la Kremlin încă vede o oportunitate de a înclina balanța în favoarea sa și de a câștiga. Informația a fost publicată de Wall Street Journal.

Această constatare confirmă temerile pe care europenii le aveau deja cu privire la intențiile Moscovei, însă este pentru prima oară când aceștia aud direct de la Trump un asemenea punct de vedere. Până acum, mesajele transmise public de președintele american sugerau că Putin ar fi interesat de o rezolvare pașnică a conflictului — o idee pe care el însuși o promova constant.

Casa Albă a evitat să ofere o poziție oficială despre discuție. În schimb, Trump a publicat un comentariu pe propria platformă, Truth Social: „Tonul și spiritul conversației au fost excelente. Dacă nu ar fi fost așa, aș fi spus-o”.

Chiar dacă recunoaște că Putin nu este interesat să încheie conflictul, Trump a refuzat să adopte poziția cerută de omologii săi europeni și de președintele Volodimir Zelenski, aceea de a înăspri sancțiunile contra Rusiei. Cu doar o zi înainte, în cursul unei alte convorbiri, el dăduse de înțeles că ar putea lua măsuri punitive dacă Moscova nu acceptă o încetare a focului. Luni însă, s-a răzgândit. În locul sancțiunilor, Trump a propus inițierea unor tratative indirecte între Rusia și Ucraina, într-un cadru simbolic – la Vatican.

"Nu e războiul meu. Ne-am implicat într-un conflict în care nu trebuia să fim parte"

La apelul de luni au participat Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Giorgia Meloni și Ursula von der Leyen. Convorbirea reprezenta vârful unei serii de demersuri diplomatice din partea Uniunii Europene, care urmărea să-l convingă pe Trump să adopte o linie mai fermă față de Putin.

Chiar dacă nu au obținut un angajament privind noi sancțiuni, liderii europeni consideră important faptul că Trump a recunoscut ceea ce ei suspectau: Putin nu urmărește o încheiere rapidă a războiului. În acest context, europenii sunt tot mai conștienți că povara sprijinului pentru Ucraina le revine în primul rând lor. Cu toate acestea, rămân optimiști că administrația Trump nu va opri fluxul de arme către Kiev, atâta timp cât acestea sunt achitate de Ucraina sau partenerii săi europeni.

După conversația cu Putin, Trump a comentat în fața presei: „Nu e războiul meu. Ne-am implicat într-un conflict în care nu trebuia să fim parte”.

Negocieri la Vatican? Inițiativa lui Trump stârnește rezerve

Duminică, în ajunul discuției sale cu Putin, Trump a avut o convorbire cu Macron, Merz, Meloni și premierul britanic Keir Starmer, în care a anunțat trimiterea secretarului de stat Marco Rubio și a trimisului special Keith Kellogg la Vatican, pentru a deschide un canal de comunicare între părțile implicate. A doua zi, însă, Trump nu a mai fost la fel de clar în legătură cu implicarea directă a SUA, susțin sursele citate.

În cadrul acestei inițiative, unii oficiali europeni au cerut ca orice rezultat al eventualelor negocieri de la Vatican să includă în mod clar o încetare a focului fără condiții. Trump a respins ideea utilizării termenului „necondiționat”, precizând că nu l-a folosit niciodată — deși, în realitate, pe 8 mai scrisese pe Truth Social despre necesitatea unui armistițiu de 30 de zile „necondiționat”. În cele din urmă, liderii europeni au acceptat să renunțe la această formulare.

O nouă abordare din partea Berlinului

Instalarea lui Friedrich Merz ca și cancelar în Germania a schimbat tonul dialogului cu Rusia. Mai combativ decât fostul cancelar Olaf Scholz, Merz a reușit să modifice Constituția pentru a permite creșterea bugetului destinat apărării și sprijinului pentru Ucraina.

În data de 10 mai, Merz, Macron, Starmer și Donald Tusk au făcut o vizită neașteptată la Kiev, încurajându-l pe Zelenski să accepte o variantă de armistițiu, tocmai pentru a arăta refuzul clar al Rusiei. Ulterior, folosind telefonul lui Macron, au luat legătura cu Trump și i-au transmis că atât Europa, cât și Ucraina, susțin apelul său pentru o încetare a focului. În același timp, au avertizat că, în cazul unui nou refuz din partea Moscovei, vor adopta noi sancțiuni.

Ca reacție, Putin a acceptat ideea unor negocieri directe – primele din ultimii trei ani. Trump s-a arătat receptiv și a anunțat că ar putea participa personal la întâlniri în Turcia. Însă, la prima rundă de discuții organizată la Istanbul, Putin a lipsit, trimițând doar reprezentanți inferiori ca rang, care au reluat cererile respinse deja de Ucraina.

Presiuni europene pentru sancțiuni mai dure

După eșecul negocierilor de la Istanbul, europenii au revenit la presiuni asupra lui Trump pentru sancțiuni mai consistente. Au fost adoptate câteva măsuri limitate, iar un nou pachet este în pregătire. Trump a declarat apoi că va relua dialogul cu Putin, insistând că doar o discuție directă între liderii celor două puteri poate conduce la progres.

În cadrul discuției pregătitoare de duminică, Trump a indicat că SUA ar putea susține sancționarea exporturilor energetice ale Rusiei și a tranzacțiilor bancare. În paralel, senatorul republican Lindsey Graham, un apropiat al președintelui, a anunțat miercuri că a reușit să strângă 81 de semnături pentru o inițiativă legislativă ce ar înăspri substanțial regimul de sancțiuni aplicat Moscovei, potrivit Wall Street Journal.

CITEȘTE ȘI: Paradă militară la Washington, fix de ziua lui Trump. De ce se organizează, de fapt

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News