EXCLUSIV  Măsuri de avarie pentru o agricultură lovită de schimbările climatice. Ce propune Elena Mateescu (ANM)

Sursa: Pexels
Sursa: Pexels

Una dintre cele mai mari provocări cu care se va confrunta umanitatea în anii care vor veni sunt schimbările climatice. Consecințele acesteia se văd, cel mai recent, în izbucnirea incendiilor care au mistuit Los Angeles-ul. Elena Mateescu, director executiv al Administrației Naționale de Meteorologie, a discutat despre provocările climatice și soluțiile practice, cu accent pe adaptarea agriculturii.

Schimbările climatice reprezintă o realitate incontestabilă, susținută de date științifice riguroase și măsurători precise, nu de simple opinii personale. De pildă, chiar zilele trecute, Serviciul Copernicus privind schimbările climatice a confirmat un an 2024 devastator pentru planetă, cu temperaturi globale care au depășit pentru prima dată pragul de 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Cu toate acestea, există încă persoane, inclusiv decidenți, care aleg să ignore sau să nege aceste dovezi, punând în pericol eforturile globale de a combate această criză.

Organizații precum Administrația Națională de Meteorologie și Organizația Mondială de Meteorologie oferă informații esențiale care ne permit să anticipăm și să înțelegem consecințele viitoare, minimizând astfel surprizele negative. Este vital ca aceste avertismente științifice să fie luate în serios pentru a preveni agravarea efectelor schimbărilor climatice asupra societății și mediului.

Elena Mateescu, director executiv al ANM, observă într-o emisiune DC Anima cum ne-am putea adapta la această nouă realitate și ce eforturi s-ar putea face în diverse domenii ale politicilor publice.

2. Sursa: Pex... (agricultura-camp_81496200.jpg)

Sursa: Pexels

Cum ar trebui să arate calendarul înființării culturilor agricole

"M-aș referi la sectorul agricol, pentru că specialitatea mea de bază este agrometeorologia. Aș lua în considerare, când mă refer la tehnologii, chiar decalajul înființării culturilor în prezent (și deja mulți fermieri practică acest lucru), cu schimbarea perioadei datei de înființare a culturilor față de ceea ce știam în trecut. Adică dacă în trecut practicam înființarea culturilor de toamnă, începând din septembrie-octombrie, acum pot să mă duc chiar spre noiembrie", propune Elena Mateescu.

"Iar la polul opus nu mai păstrez doar luna aprilie pentru culturile de primăvară, ci mă duc încă din martie, ca să beneficiez tocmai de apa acumulată în sol, atât cât acumulăm, fie că vorbim de ieri mai blânde, pentru că ultimele ieri confirmă acest lucru, și mai puține precipitații, iar perioada noiembrie-martie este cunoscută de către fermieri ca perioadă de acumulare a apei în sol. Această tendință de a avea probabil precipitații mai puține, pentru că și scenariile climatice viitoare arată o probabilitate foarte mare de a avea secete mai frecvente și intervale de caniculă de asemenea mai frecvente, atunci trebuie să ne adaptăm, să valorificăm și să practicăm activitățile agricole în perioadele care ne pot ajuta să minimizăm impactul schimbărilor climatice. Deci schimbăm decalajul calendarului înființării culturilor agricole", mai spune Elena Mateescu.

Cultivarea unor varietăți extratimpurii

"(N.r., O altă soluție este să) cultivăm varietății extratimpurii - nu mă mai duc să aleg în cultură doar scheme de culturi târzii. Sunt mai productive, ca volum/randament, dar aleg să am o perioadă mai scurtă de vegetație ca să formulez un termen să scap de seceta din vară, să nu mai surprind, mai ales a doua jumătate a verii, când atunci înregistrăm accentuarea perioadelor de caniculă și deficitului de apă și aleg să cultiv mai multe varietăți, de la extratimpurii/timpurii semitimpurii/timpurii și mai puțin și tardive", adaugă Elena Mateescu.

"Adică să am riscul acoperit pe toată această categorie, astfel încât să nu mă duc pe o singură categorie și să am un impact sever doar pentru că am ales să cultiv hibrizi tardivi sau varietăți tardive. Pentru că, într-adevăr, atunci fenomenele din a doua parte au deja o anume ciclicitate și observăm deja, se știu și chiar și fermierii știu deja din experiența anilor când se întâmplă anumite fenomene și, sigur că, da, își adaptează. Nu mai fac lucruri de arat, să mă duc în adâncime foarte mult și să pierd resursa de apă din sol, conserv chiar și resursa mai puțină, astfel încât aleg tehnologii tip dry farming ca să pot am o resursă minimă de apă în sol", conchide aceasta.

Ascultă toată discuția aici:

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2025 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro
pixel