Potrivit oamenilor de ştiinţă, nucleul planetei noastre este, de fapt, o sferă texturată care din când în când îşi schimbă rotaţia în sens invers. Interiorul Lunii, însă, este mult mai misterios. Sub mantaua satelitului Pământului s-ar afla ceea ce oamenii de știință cred că este un strat parțial topit.
Într-o cercetare condusă de Michaela Walterová de la Centrul Aerospațial German din Berlin s-a încercat să se consolideze înțelegerea asupra interiorului Lunii pe baza unor teorii cu totul noi.
S-au comparat două modele diferite ale interiorului lunar pentru a determina care dintre ele explică cel mai bine măsurătorile făcute în legătură cu forma și mișcarea Lunii.
Luna orbitează în jurul Pământului la o distanță medie de 384.400 de kilometri. Din această poziție, ea exercită o forță gravitațională asupra Pământului, cauzând formarea mareelor în oceane și influențând atmosfera noastră. Aceste efecte ale mareelor depind în mare măsură de densitatea şi vâscozitatea interiorului Lunii. Dar atracția gravitațională merge în ambele sensuri, iar Luna se deformează periodic. Este concluzia la care au ajuns cercetătorii din Berlin, potrivit edplace.com.
Cercetările asupra interiorului Lunii sunt deosebit de importante pentru înțelegerea evoluției sistemului nostru solar și a proceselor geologice care au avut loc pe Lună. Prin compararea modelelor și analizarea datelor, cercetătorii încearcă să dezvăluie secretele ascunse ale acestei lumi misterioase și să aducă noi lumină asupra originii și evoluției sale.
Două scenarii
„Conform primului, interiorul lunar este fierbinte și o mică parte din el s-ar fi putut topi, formând un strat gros de material slab îngropat la peste 1.000 de kilometri adâncime sub suprafața lunară”, scriu Walterová și colegii săi în lucrarea publicată in JGR Planets. Acest strat topit ar putea disipa energia mareelor și undele seismice, ceea ce ar putea stopa modificările de scoarţă ale Lunii.
„Conform celei de-a doua teorii, nu există un astfel de strat topit, iar deformarea măsurată a Lunii poate fi explicată prin comportamentul rocilor solide la temperaturi relativ scăzute”, explică cercetătorii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
