Legea care stârnește îngrijorarea specialiștilor, dezbătută în Senat. Un tratament prescris de medic te poate băga la închisoare

Evenimentul „Droguri. Toleranță zero” va reuni parlamentari, reprezentanți ai instituțiilor interesate, experți din domeniul juridic, medical și psihologic, precum și oficiali ai DIICOT și ai Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Anterior, Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP) şi-a exprima îngrijorarea faţă de „propunerea politică” difuzată în spaţiul public de majorare a pedepselor cu închisoarea pentru şoferii depistaţi pozitiv la substanţe psihoactive şi atrage atenţia asupra distincţiei între substanţele psihoactive ilegale şi cele legale. 

Un mesaj clar: Toleranță zero la droguri

Inițiatorii proiectului de lege subliniază necesitatea unei reglementări stricte pentru prevenirea accidentelor cauzate de consumul de substanțe psihoactive. „Mesajul proiectului inițiat este foarte clar: toleranță zero la droguri”, a declarat Cristian Niculescu-Țâgârlaș, președintele Comisiei de cultură din Senat, unul dintre susținătorii propunerii, conform Agerpres.

Niculescu-Țâgârlaș a explicat că dezbaterea este necesară pentru clarificarea definițiilor legale ale substanțelor psihoactive și pentru a adresa temerile legate de medicamentele care conțin astfel de substanțe.

„Pe lângă droguri, mai există și medicamente care conțin aceste substanțe, iar societatea civilă s-a alarmat că simplul consum de medicamente ar putea duce la condamnarea celor care au condus sub influența lor”, a precizat senatorul.

Impactul legal al consumului de substanțe psihoactive

Senatorul a subliniat că orice medicament care conține substanțe psihoactive include în prospect interdicția de a conduce vehicule.

„Dacă vorbim despre Xanax sau alte medicamente eliberate doar pe rețetă medicală, acestea vin cu avertismentul clar că nu se poate conduce sub influența lor. Din punct de vedere legal, nu există diferență între a fuma un joint și a lua Xanax și a te urca la volan”, a adăugat Niculescu-Țâgârlaș.

Acesta a subliniat că media are un rol important în prevenție, prin informarea și avertizarea populației cu privire la riscurile consumului de substanțe psihoactive la volan.

Asociațiile de specialitate ridică semne de întrebare

Propunerea legislativă a stârnit și îngrijorări în rândul unor organizații profesionale, cum ar fi Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP). Reprezentanții ARPP atrag atenția asupra distincției esențiale între substanțele psihoactive ilegale și medicamentele prescrise de medici, susținând că tratamentele psihotrope nu ar trebui să fie tratate la fel ca drogurile ilegale.

„Creșterea pedepselor pentru șoferii care consumă substanțe psihoactive legale, precum anxioliticele sau antidepresivele, poate duce la stigmatizarea pacienților care urmează tratamente prescrise de medici”, au declarat reprezentanții ARPP într-un comunicat oficial. Aceștia avertizează că o astfel de politică ar putea determina pacienții să abandoneze tratamentele necesare pentru sănătatea lor mentală din teama de a nu risca sancțiuni penale.

Soluții alternative propuse de specialiști

ARPP sugerează introducerea unui sistem de testare cantitativă a substanțelor psihoactive în sânge, similar cu alcooltestul, care ar permite stabilirea unui prag clar pentru consumul de substanțe legale.

„Este esențial ca legislația să fie echilibrată, pentru a proteja atât siguranța rutieră, cât și drepturile pacienților care urmează tratamentele prescrise”, au conchis psihiatrii din cadrul ARPP.

Propunerea legislativă: pedepse mai dure pentru șoferii drogați

Pe 30 ianuarie, la Senat a fost depusă o inițiativă legislativă care prevede că un șofer a comis o infracțiune dacă în sângele său este depistată o substanță psihoactivă, fără a se mai pune problema unei concentrații minime. Inițiatorii proiectului sunt Alina Gorghiu, Robert Cazanciuc, Cristian Niculescu-Țâgârlaș și Daniel Fenechiu.

Conform propunerii legislative de modificare a Codului penal, „Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.

Motivația creșterii pedepselor

În expunerea de motive a inițiativei legislative se menționează că „legiuitorul a considerat, dintotdeauna, gravă conduita persoanei care conduce după consumul de substanțe psihoactive, indiferent de cantitatea consumată sau concentrația depistată în organism, având în vedere efectele acestora asupra organismului”.

De asemenea, se arată că, având în vedere creșterea consumului de droguri, este necesară o mărire a limitelor de pedeapsă pentru a descuraja conducerea sub influența acestor substanțe.

În prezent, Codul penal prevede pedepse pentru conducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor de la 1 la 5 ani de închisoare sau amendă. Prin noua propunere, aceste pedepse ar fi majorate la un interval de 2-7 ani, fără posibilitatea aplicării unei simple amenzi.

Senatul va fi prima cameră sesizată pentru această inițiativă legislativă, urmând ca decizia finală să aparțină Camerei Deputaților.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News