EXCLUSIV  Kovesi rezultat vot LIBE. MAREA ”surpriză” cu decizia luată

Fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a obţinut, miercuri, cele mai multe voturi în Comisia LIBE a Parlamentului European, după audierile de marţi pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European.

Laura Codruţa Kovesi a primit 26 de voturi, fiind urmată de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 22 de voturi, şi de candidatul german Andres Ritter, cu un vot.

Ținta EPPO sunt țările din Est. Noul Parchet va investiga doar modul de folosire a banilor europeni. Ca urmare, dă bine ca imagine să fie un procuror șef din Est, ca să nu se spună că Vestul taie banii țărilor mai sărace din Est.

Vot ambasadori vs. vot politicieni

Amintim că Laura Codruța Kovesi s-a clasat pe locul doi, la egalitate cu candidatul Germaniei, în cadrul votului în COREPER, care reunește ambasadorii statelor Uniunii Europene la Bruxelles. Pe locul 1 s-a situat candidatul Franței, Jean-François Bohnert cu 50 de voturi, urmat de Kovesi și candidatul Germaniei, Andrés Ritter, fiecare cu câte 29 de voturi.

Votul ambasadorilor reprezintă țările membre. Aceștia vin cu decizia în plic, nu este ca și cum ar fi votul într-o sală de congres unde aleg toți la fel, în sensul în care curentul de opinie ar fi putut schimba situația. Ambasadorii vin cu mandat de la fiecare guvern, iar ponderea României nu putea să fie de 21 din 50. 

La votul politic din comisia LIBE, lucrurile au stat altfel pentru că vorbim de imagine, de campania care s-a făcut. Așadar, politicienii care au votat se gândesc la obiective și imagine. Așa se întâmplă în cazul voturilor politice. Obiectivul este punerea sub control a țărilor din Est, a modului cum se derulează fondurile europene, banii Uniunii Europene, și atunci nu se putea, ca imagine, să câștige un candidat din Franța, indiferent cât de capabil este.

Bun executant

În plus, Laura Codruța este bun executant, așa cum bine se știe, și poate acționa cu acoperirea că este din Est. De altfel, marți seară, în Parlamentul European, mingea i-a fost ridicată la fileu, iar discuția a fost axată pe fonduri europene și corupția aferentă. Monica Macovei a întrebat-o pe Kovesi, la audieri: "Frauda cu fonduri europene se întâmplă în principal în Europa de Est. Vorbim de corupție sistemică. Puteți detalia experiența dumneavoastră?"

Ungaria, premianta atragerii de bani europeni, a avut și aceasta un fel de Monica Macovei în persoana lui Benedek Javor. Europarlamentarul a avut un discurs tras la xerox: "Așa cum ați dovedit, dispuneți de o experiență solidă în ce privește combaterea corupției sistemice care este prezentă în unele state din această parte a Europei unde există rețele alcătuite din politicieni, din grupări mafiote care rulează fonduri europene. Cum vă puteți folosi de această experiență pe care o aveți în activitatea la EPPO? Cum puteți face astfel încât parchetul să fie mai puternic decât celelalte instituții europene?".

Ungaria și Polonia, principalele ținte

Ungaria și Polonia reprezintă principala țintă a procurorilor europeni. Ca imagine, un procuror din estul Europei care să disciplineze rebelii de la Budapesta și Varșovia ar fi mai ușor de acceptat. Un procuror francez sau german, chiar dacă are studii mai solide, poate fi acuzat că discriminează țările mai mici din Est. Iar procedurile judiciare și acuzațiile de corupție pot fi mai ușor instrumentate decât sancțiunile pentru nerespectarea valorilor democratice, prin tăierea fondurilor europene, invocate, de asemenea, în disputa cu suveraniștii, scriau jurnaliștii DC News într-un articol pe care îl găsiți aici.

Contracandidați cu experiență uriașă

Francezul Jean-François Bohnert este, din 2016, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel din Reims. Este membru au Autorității de Concurență din Franța. A fost procuror al Republicii la parchetul pe lângă Tribunalul de Înaltă Instanță din Rouen (2013-2016), avocat general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel din Rouen (2011-2013) și procuror adjunct al Republicii la Parchetul de pe lângă Tribunalul de Înaltă Instanță din Dijon (2007-2011).

Germanul Andrés Ritter are 54 de ani. Din 2013 este procuror-șef al Parchetului din Rostock, unul dintre cele mai importante din Germania, la nivelul căruia funcționează și Oficiul pentru combaterea criminalității cibernetice. S-a născut în America Latină, din părinți germani, a trăit în Chile, Peru, Venezuela și Spania. În Germania, este din 1993. Din 2000 lucrează pentru procuratura din Rostock, urcând treptele ierarhice, potrivit profit.ro. În 2009 - 2010, a lucrat la Bruxelles ca atașat pe probleme de justiție pe lângă Comisia Europeană. Vorbește limbile spaniolă, germană, italiană, franceză și engleză.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News