EXCLUSIV  De ce este susținută Kovesi. Ținta: Ungaria și Polonia. Răspuns pentru dl. Bolcaș

DCNews Team / 17 feb 2019 / 13:56 Salveaza PDF Comentarii

Care este adevărata miză a numirii Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef european? De ce se forțează numirea, în ciuda problemelor din țară? 

Selecția candidaților pentru funcția de șef al Oficiului Procurorului Public European (EPPO) nu s-a făcut printr-o procedură transparentă. Mecanismul folosit pentru departajare de către comisia de selecție și modul în care a fost elaborată lista scurtă cu trei candidați nu este cunoscut.

Ca urmare, în spațiul public au apărut controverse legate de plasarea Laurei Codruța Kovesi pe prima poziție. Ceilalți doi candidați sunt un german, cunoscător a cinci limbi străine și cinci sisteme de drept diferite, doctor la universități prestigioase din occident, și un francez, care, de asemenea, are o pregătire cu totul deosebită. În acest context, avocatul Lucian Bolcaș întreabă: "De ce e susținută Kovesi, care are o lucrare de doctorat a cărei publicare este oprită din cauza calității sale minore?". 

Citește și: Bolcaș, întrebare pentru Kovesi. Cine sunt contracandidații

 

O femeie e în mod particular binevenită

 

Un posibil răspuns ar putea fi dat chiar de anunțul de scoatere la concurs a postului. În Jurnalul Oficial al UE, C 418 A/1, din 19.11.2018, sunt precizate condițiile minimale solicitate candidaților. Comisia precizează, la capitolul Egalitate de șanse, că, pentru a combate slaba reprezentare a femeilor în funcțiile de conducere, solicitarea postului de către o femeie este "în mod particular binevenită".
O altă explicație ar putea fi dată de poziționarea statelor membre față de instituția Procurorului Public European. În afară de Marea Britanie, care părăsește UE și Danemarca, țară ce a hotărât să rămână în afara mecanismului de cooperare, doar patru state nu au intrat în proiectul EPPO. Suedia, Irlanda, Ungaria și Polonia pot oricând să adere, dar reticența de a se alătura EPPO spune multe în cazul Ungariei și Poloniei.
Irlanda are, la rândul său, probleme care pot intra sub incidența mecanismelor de verificare EPPO. Comisia insistă ca Irlanda să recupereze cca. 1 miliard de euro de la companii multinaționale din IT. Statul insular refuză să încaseze banii, preferând statutul de paradis fiscal, incompatibil cu finanțările din fonduri nerambursabile europene.

 

Ungaria și Polonia, principalele ținte


Ungaria și Polonia ar fi, însă, principala țintă a procurorilor europeni. Alina Mungiu Pippidi arăta, într-un studiu publicat în Nature, că 40% dintre contractele atribuite în cele două state pe bani europeni au avut un singur competitor la licitație. Ceea ce poate ridica suspiciuni de corupție, trucare a licitațiilor etc.
Ca imagine, un procuror din estul Europei care să disciplineze rebelii de la Budapesta și Varșovia ar fi mai ușor de acceptat. Un procuror francez sau german, chiar dacă are studii mai solide, poate fi acuzat că discriminează țările mai mici din Est. Iar procedurile judiciare și acuzațiile de corupție pot fi mai ușor instrumentate decât sancțiunile pentru nerespectarea valorilor democratice, prin tăierea fondurilor europene, invocate, de asemenea, în disputa cu suveraniștii.
Recentele acuzații la adresa Laurei Codruța Kovesi, lansate de foști colaboratori și aliați, nu sunt, în această perspectivă, o vulnerabilitate. Dimpotrivă, arată că nu are fidelități decât pentru cel/cei care au numit-o.


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.22