Kövesi a afirmat între altele şi că autorităţile abilitate nu strâng anual impozite în valoare de aproximativ 130 miliarde euro, din care 30-60 miliarde se pierd în urma fraudelor sau sunt "pur şi simplu furaţi" din banii statului. Potrivit afirmaţiilor sale, încă de la începutul înfiinţării EPPO, cât şi ulterior s-a întâmplat ca guvernele să nu ia în serios munca de procurori nici dacă erau membri ai instituţiei sau nu.
În timp ce procurorul general a menţionat exemple negative în cazul Sloveniei sau Poloniei, a menţionat drept exemplu pozitiv Ungaria. După cum a afirmat, nici Ungaria nu era dispusă să adere la organizaţia UE, dar până acum a răspuns pozitiv la toate solicitările Parchetului.
Potrivit opiniei exprimate pe Facebook de Judit Varga, "în ce ne priveşte, noi suntem adepţii parteneriatului bazat pe respect reciproc la toate platformele europene".
De altfel, procurorul general ungar Péter Polt a formulat la şedinţa din Viena a organizaţiei Network din care fac parte toate parchetele statelor membre UE, că scopul înfiinţării EPPO a fost protecţia intereselor financiare ale UE. Deşi Ungaria nu s-a alăturat organizaţiei din cauza unor motive de principiu, încearcă să apere la fel sau chiar şi mai eficient interesele financiare ale UE, asemenea EPPO.
Din această instituţie cu sediul la Luxemburg fac parte 22 de state membre UE, însă în afara Ungariei nu au dorit să facă parte nici Polonia, Suedia, Irlanda sau Danemarca. Danezii şi irlandezii nu participă la executarea măsurilor de justiţie şi de ordin intern. La rândul său Ungaria a explicat atitudinea sa afirmând ca funcţionarea organizaţiei nu este în acord cu Constituţia ţării.
EPPO are datoria să se ocupe de infracţiunile care aduc atingere bugetului UE, printre care frauda, corupţia şi spălarea de bani, respectiv determină protecţia intereselor financiare ale UE, conform Rador.
VEZI ȘI: Kovesi, posibilă candidatură la prezidențiale 2024? Chirieac: A spus un lucru care m-a pus pe gânduri
Publicaţia „Der Spiegel” i-a dedicat un amplu articol preşedintei Parchetului European (EPPO), Laura Codruţa Kovesi.
Are păr negru, zâmbetul larg și un aspect impresionant, spune autoarea articolului, Lina Verschwele, despre fostul nostru procuror șef al DNA.
„Kövesi are 1,82 metri (cinci picioare, 11 inci) înălțime, poartă o jachetă cu umeri largi și arată suficient de puternică pentru a sparge orice ziduri. Se pare că și-a găsit menirea”, menționează ziarista Der Spiegel, după ce prezintă, în deschiderea articolului, riscurile pe care și le asumă șefa EPPO. Între campaniile de presă ostile și birocrație, care este cel mai mare pericol? Birocrația, răspunde Laura Kovesi. Care, însă, începuse dialogul cu jurnalista Der Spiegel afirmând: ”Știu că ați auzit multe lucruri negative despre mine”. O mică inadvertență, insesizabilă publicului greman.
Campioană și lider de la 16 ani
Ziarul german îi face un scurt rezumat al carierei. A ieșit pe scena publică la 16 ani, când naționala de baschet s-a clasat pe locul al doilea la Campionatul European de Tineret. Dar, menționează Der Spiegel, Kovesi era adevăratul lider al echipei, așa cum a mărturisit ulterior presei antrenorul lotului.
Tatăl său, judecător important, a sfătuit-o să se facă notar, dar Kovesi nu l-a ascultat și a intrat în magistratură. La 25 de ani, lupta cu crima organizată în Sibiu, la 33 era prima femeie care ajungea să conducă Parchetul General, în 2013 era numită la conducerea DNA, arestând doi premieri și 11 miniștri, anchetând cazul „Colectiv” etc.
Președintele Klaus Iohannis e menționat în trecere, alături de Liviu Dragnea, în capitolul dedicat tentativelor politice de a frâna lupta doamnei Kovesi pentru stârpirea corupției. „A fost cel mai rău moment din viața mea”, spune Kovesi despre decizia președintelui de a o îndepărta de la conducerea DNA.
Ce spune Bogdan Chirieac despre articolul cu laude la adresa Laurei Codruța Kovesi
Analistul politic Bogdan Chirieac spune că a reținut o frază cheie care i s-a părut foarte importantă.
„Kovesi spune un lucru care m-a pus pe gânduri: cel mai negru moment al vieții sale de până acum a fost când președintele Iohannis a demis-o din funcția de procuror șef DNA. E important acest lucru. Este un articol de PR”, a zis Bogdan Chirieac.
La întrebarea „Am putea avea o candidatură a Laurei Codruța Kovesi?”, analistul politic a zis:
„Din ce văd, acesta este un profil de candidat. Niciunul dintre aspectele controversate din cariera sa nu este nici măcar amintit în acest articol. Materialul este un marș triumfal de sus până jos. S-a schimbat mult presa occidentală. Așa cum stau lucrurile astăzi, cred că Laura Codruța Kovesi va fi un candidat foarte puternic la prezidențiale în 2024”.
„Contează foarte mult cine o va susține în România pentru că are nevoie de oameni în secțiile de votare. Dar oricum are o susținere occidentală la acest nivel 100% - și din partea SUA, dar și din partea UE. „Der Spiegel” este german. Mă gândesc că USR ar putea să o susțină, deși Cătălin Drulă are și el un profil de candidat la prezidențiale. S-ar putea să fie retras pentru a face drum Laurei Codruța Kovesi. Ne putem aștepta la multe lucruri”, a mai zis Bogdan Chirieac la România TV.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
