INTERVIU cu ministrul Liviu Pop: câți elevi rămân fără BAC, ce fac sportivii, ce se întâmplă cu masterul didactic

Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a declarat într-un interviu acordat De Ce News cum consideră că ar trebui să arate Bacalaureatul, din 2013. De asemenea, Pop spune că sunt şanse foarte mici ca masterul didactic să mai fie implementat din această toamnă.

Autor: Costin Munteanu

-Candidaţii care au fost eliminaţi la Bacalaureatul de anul trecut se pot înscrie în sesiunea din toamnă?

-Da.

-Câţi reprezentanţi ai Ministerului se vor deplasa în teritoriu pentru următoarele probe?

-Urmează probele orale, competenţele B şi C, săptămâna viitoare şi cealaltă peste două săptămâni. Probele scrise urmează să fie susţinute în 2, 4 şi 6 iulie. În ceea ce priveşte corpul de experţi, am avut o întâlnire cu inspectorii generali şi le-am comunicat câte persoane vor fi delegate din partea Corpului de Control, în fiecare judeţ, urmând ca aceste persoane să fie completate de altele, delegate din Minister. Însă cei care se duc în această calitate, în teritoriu, au datoria de a supraveghea comisiile, nu elevii. Nu este un stres suplimentar pentru elevi.

-Vor exista camere de supraveghere şi în centrele de corectare a tezelor?

-Da, şi centrele de evaluare vor avea sisteme de supraveghere video, pentru a elimina oricefel de suspiciune că ar încerca cineva să facă ceva, anumite facilităţi, pentru anumite lucrări.

-Pentru cei care vor promova examenul de Bacalaureat urmează admiterea la facultate. Fostul ministru, Cătălin Baba, a emis un Ordin , prin care obliga universităţile să organizeze concurs de admitere cu probă scrisă şi orală. Mai este valabilă această obligativitate?

-Niciun Ordin nu poate trece peste autonomia universitară. Fiecare universitate are propriile criterii de admitere. Personal, susţin examenul de admitere şi pentru liceu şi pentru facultate.

-Mai sunteţi pentru organizarea unui referendum în rândul părinţilor şi elevilor, pe tema supravegherii cu camere video?

-Nu, niciodată nu am spus asta. Putem vorbi de o implicare mai bună a societăţii civile în procesul de siguranţă şi supraveghere. Însă, dacă avem un sistem de supravegehre video bine pus la punct, asta însemnă planul naţional de combatere a violenţei în şcoli e bine implementat. Acest plan, la care lucrăm, pune un mare accent pe supravegherea video în şcoli şi în curtea şcolii. Evident, în timpul orelor se poate suspenda supravegherea video din sălile de clasă şi să rămână doar pe hol. Având această monitorizare video bine pusă la punct, nu văd de ce am scoate-o în timpul examenului.

-Aţi avut o întâlnire cu reprezentanţii elevilor. Ce concluzii se pot trage în urma discuţiei?

-Am avut o întâlnire cu reprezentanţii elevilor de clasa a XI-a de la toate liceele din Capitală, plecând de la posibilitatea modificării examenului de Bacalaureat, de anul viitor, în principiu, o apropiere de forma bacalaureatului transdisciplinar din 2016, o formă mai apropiată în 2013, 2014 şi 2015. Au participat peste o sută de elevi. Noi funcţionăm, în acest momnet, în baza unei Ordonanţe de Urgenţă din 2009, care spunea cum trebuie organizat examenul de Bacalaureat. Am discutat despre modificarea materiilor la care se va da examenul de Bacalaureat. Nu vorbim însă de o schimbare în sensul de a face Bacalaureatul în aşa fel în cât să promoveze mai puţini sau mai mulţi elevi. Discutăm de o pliere a examenului de Baclaureat pe ceea ce învaţă elevul în liceu. Urmează ca săptămâna viitoare să fie organizate dezbateri şi chestionare în fiecare şcoală pentru ca elevii să decidă dacă doresc sau nu modificarea structurii examenului de Bacalaureat. Cert este că până în 25 – 29 iunie vom avea un răspuns cert, dacă se doreşte sau nu se doreşte. Nu o să putem merge pe probe transdisciplinare, pentru că nu le avem stipulate în lege. Mai grav este că, în Minister, deşi avem legea de doi ani, nu s-a scris nicio frază din programa clasei a IX-a sau a V-a, programă ce trebuia implementată cu predare transdisciplinară. Suntem în întârziere foarte mare cu programele, iar Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei va trebui puţin reorganizat. Asta pentru a reuşi ca în maxim patru ani să reuşim implementarea programelor şcolare. Ei au făcut o analiză, că aceste programe vor fi gata abia în 2019. Dacă stăm încă şapte ani de zile, s-ar putea să batem pasul pe loc cu reforma curriculară.

-Am putea avea subiecte pe niveluri diferite la Limba şi literatura română?

-Nu, la Limba şi literatura română nu vom avea decât subiect unic, pentru că, în trunchiul comun, toate clasele au acelaşi număr de ore. Cele cu profil umanist mai au câteva opţionale pliate pe limba română, dar asta este altceva. Putem spune că este o problemă la proba de matematică, unde la profilul tehnologic şi la chimie-biologie se dă acelaşi tip, M2, însă la unele filiere au două ore, iar la altele au trei ore. De asemenea, din analiza realizată de noi pe Bacalaureatul de anul trecut am realizat că avem o problemă pe filiera tehnologică, pentru că doar 22% dintre absolvenţii acestei filiere au promovat examenul. Şi să nu uităm că avem elevi care termină 12, dar şi 13 clase, pentru că există ruta ocolitoare, pentru cei care, acum cinci ani, nu au reuşit să ia examenul de capacitate. Elevii de la liceele de mate-info au spus, la discuţia de la Liceul Gheorghe Lazăr, că ar trebui să aibă probă la alegere informatica. De ce să aibă de ales probe la biologie, istorie, geografie, dacă au profil informatica. Discuţiile sunt ample şi eu cred că în urma acestora se vor desprinde câteva idei.

-Care ar fi principala problemă?

- Ne pregăteam să primim 340.000 de elevi, fiindcă atâţi absolvenţi aveam în sistemul de învăţământ, până în prezent. Dintre aceştia, s-au înscris doar 200.000. Asta înseamnă că 140.000 de elevi nu doresc să mai susţină examen de Bacalaureat. Dacă ne uităm la promoţia de anul acesta, 45.000 nu s-au înscris. Din promoţia de anul trecut, nu s-au înscris aproximativ 37.000. În ritmul acesta, an de an vom avea 30 – 40 de mii de absolvenţi de liceu care nu vor dori să suţină examenul de Bacalaureat şi vor rămâne cu studiile puţin suspendate. Dacă astăzi avem 130.000 de absolvenţi neînscrişi, în trei ani mai adunăm încă 150.000 de elevi care nu doresc să susţină examenul de Bacalaureat. În ritmul acesta, o să ajungem să avem aproximativ 300.000 de oameni care nu au nici măcar o diplomă de Bacalaureat. Aici, Legea Educaţiei va trebui modificată, în sensul în care să avem două categorii de examen de Bacalaureat. Unul profesional, dacă vreţi să-l numim aşa, minim, care să nu-ţi permită decât angajarea la un loc de muncă cu o calificare minimă. Să nu-ţi permită să continui studii superioare. Absolvenţilor li se dă o diplomă şi o calificare, cu care să poată intra pe piaţa muncii.

-În străinătate, sunt admişi aceşti absolvenţi la facultate, fără diplomă de Bacalaureat?

-Nu, nimeni nu poate fi admis la facultate fără Bacalaureat, cu excepţia fostului ministru (n.r. Daniel Funeriu), care nu a avut BAC-ul, l-a dat prin altă parte, ceea ce pentru mine este o enigmă. Încă îl mai aştept pe dânsul să vină să arate ce i s-a întâmplat pe acolo. Mai mult, sunt universităţi, în străinătate, care nu permit înscrierea la examenul de admitere, decât dacă ai minim media 8 sau 9 la Bacalaureat.

-Printre aceşti absolvenţi care nu s-au înscris la Bacalaureat, sunt şi elevi care au ales să susţină examenul în străinătate?

-Nu avem aceste date. Nu pot să vă răspund în acest moment. Dar nu cred să existe absolvenţi care au dorit să dea Bacalaureatul în străinătate. Putem avea însă un răspuns la anul, după ce constatăm numărul celor care şi-au echivalat Bacalaureatul în România, dacă au făcut acest lucru.

-Dacă se constată nereguli, la Bacalaureatul olimpicilor de acum trei ani, ce se mai poate face?

-Elevii nu vor fi afectaţi, nici pozitiv, nici negativ,indiferent de rezultatul anchetei. Din punct de vedere al evaluării, lucrurile rămân intacte. Pot fi sancţionaţi însă persoanele care sunt stabilite ca vinovate, directori, secretari de stat, oameni din federaţii şi aşa mai departe.

-Există posibilitatea ca Bacalaureatul pentru sportivi să fie mai uşor, de la anul, după modelul altor ţări?

-Noi avem o problemă, la Bacalaureatul sportivilor. Gimnastele, la liceele vocaţionale, deşi sunt foarte bune pe ramura lor, îşi dau examenul de Baclaureat din istorie sau geografie. Această chestiune, ca elevii de la liceele vocaţionale să aibă cel puţin o probă, la examenul de Baclaureat, pliată pe o probă pe care elevii sunt specialişti, trebuie impusă. Părerea mea este că pentru sportivi şi pentru artişti ar trebui alte criterii, pentru că sunt foarte puţini şi nu îi putem trata ca pe ceilalţi. Mă gândesc la declaraţia antrenorului lotului naţional, care a spus că nu este supărat pe gimnastele care au picat examenul de Bacalaureat, ci este supărat pe cei care au mers la şcoală zi de zi, nu au avut antrenamente de şase sau şapte ori pe zi, ca gimnastele, şi au picat examenul de Baclaureat. Ele vor susţine examenul de Baclaureat în august. Noi, ca minister, le-am asigurat un profesor de română, unul de istorie şi unul de geografie, care face pregătire zilnic, câte o oră, cu acestea.

-Se poate introduce de la anul un altfel de Bcalaureat pentru sportivi sau artişti?

-Dacă modificăm zilele acestea Legea Educaţiei, se poate introduce probă din specializarea respectivă.

-Se mai implementează masterul educaţional?

-Masterul educaţional a întârziat foarte mult. Ca noi să îl implementăm acum, trebuia ca cineva să-şi facă treaba anul trecut. Nefiind realizate evaluările programelor de studii, degeaba avem locuri, în condiţiile în care nu avem programe acreditate pe master educaţional. Vom lua o decizie, săptămâna viitoare, la nivelul Ministerului, după ce ne vom consulta cu universităţile, care în acest moment nu pot organiza masterul didactic, conform Legii Educaţiei. Noi avem aprobate 3.000 de locuri, dar universităţile, din păcate, nu au capacitatea să facă acest lucru.

-Există universităţi care şi-au exprimat dorinţa de a organiza acest master. Au posibilitatea de a organiza masterul, în acest moment?

-De la dorinţă, la putinţă este o mare diferenţă. Legea Educaţiei spune că programele de master educaţional trebuie acreditate de către ARACIS (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior). Dacă universităţile nu au fost acreditate, cum pot organiza masterul? Nu au program acreditat. Avem nevoie de cel puţin şase luni pentru a rezolva aceste probleme. Eu cred că la anul se va merge oarecum în paralele. Vom realiza evaluarea şi vom da drumul la autorizare. Noi am făcut deja o analiză, şi vrem să venim cu masterul educaţional exact pe domeniile unde este nevoie şi să dăm sistemului de învăţământ preuniversitar opţiuni.

-Până la urmă, se va implementa din toamnă acest master?

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News