Virusul sincițial respirator (VSR), o viroză despre care se vorbește prea puțin în România, face numeroase victime atât în rândul copiilor mici, cât și al persoanelor vârstnice, avertizează specialiștii.

Profesorul universitar doctor Florin Dumitru Mihălțan, medic primar pneumologie, atrage atenția asupra riscurilor majore asociate acestei infecții și asupra capcanelor din pneumologie care contribuie la agravarea stării de sănătate a pacienților.

O viroză despre care se vorbește prea puțin, dar care face multe victime în rândul copiilor și al persoanelor vârstnice: Virusul sincițial respirator

„Eu așa am și propus, să vorbesc despre capcanele din pneumologie, pentru că virusul sincitial respirator este o provocare pentru adulți, vârstnici, dar și pentru copilul mic. Excesul de antibioterapie este prezent chiar și în rândul pneumologilor. Am vrut să arăt două situații care generează acest exces. Una este legată de boala despre care tot vorbim, și anume bronhopneumopatia cronică obstructivă, unde exacerbările sunt adeseori virale, așa cum spunea și domnul profesor Sarafoleanu, nu întotdeauna bacteriene.

Acest lucru se întâmplă și la pacienții cu astm, iar grăbirea administrării antibioticului generează o multitudine de consecințe negative. Vedem pacienți pendulând între antibiotice și dezvoltând chimio-rezistențe îngrijorătoare, fără soluții radicale privind stăpânirea infecțiilor bacteriene cu germeni rezistenți.

A doua situație importantă în care apare excesul de antibioterapie este la pacientul cu astm, unde chiar o criză de astm poate fi tratată greșit cu antibiotic, pentru că mimează o infecție sau o exacerbare infecțioasă”, a zis prof. univ. dr. Florin Dumitru Mihălțan, medic primar pneumologie.

„Revenind la viroze și mai ales la virusul sincitial respirator, situația este precară în România, deoarece nu este foarte cunoscut, populația nu este educată, iar prezentările la camera de gardă se fac adeseori cu chiturile de testare pe care le avem sau nu le avem. Complicațiile sunt însă redutabile. Vedem o multitudine de consecințe, mai ales la persoanele vârstnice, unde complicațiile pot varia, lucruri care invalidează pacientul, prelungesc durata spitalizării și lasă sechele pe termen lung”, a mai zis medicul.

Întrebarea rămâne: cum rezolvăm această problemă?

„Din păcate, chiar astăzi vedeam în presă semnale îngrijorătoare – cele peste 60.000 de infecții virale reprezintă un semnal de alarmă, mai ales că nu știm cât de lung va fi sezonul. Există o influență sezonieră clară, iar rata de acoperire vaccinală este departe de ceea ce ar însemna o protecție reală pentru cele două extreme de vârstă: copiii și vârstnicii. Sigur, se discută și despre vaccinarea gravidei, care poate fi un punct important de prevenție și un mijloc de reducere a excesului de antibiotice, dar și aici suntem departe de o rată adecvată de vaccinare”, a zis medicul

Avem, pe deasupra, combinații nefericite: COVID, virus gripal și virus sincițial

„De multe ori, toate acestea devoalează un teren imunologic deprimat, cu potențiale evoluții nefaste. Pneumococul și boala pneumococică invazivă sunt aici redutabile.

Provocările sunt foarte multe la nivel de pneumologie. Complicațiile pot fi redutabile și marchează pacientul pe termen lung. Evoluția este îngrijorătoare, mai ales la vârstnici, care vin în contextul unei viroze complicate cu un bagaj mare de comorbidități, facilitând evoluții uneori letale și internări prelungite în terapie intensivă.

Mai există un capitol important: pacienții din căminele de vârstnici. Acolo, adesea, se trece repetitiv prin cure de antibiotice, iar când pacienții ajung la spital vin cu o floră selectată, ceea ce complică alegerea unui antibiotic eficient și creează consecințe nedorite.

Apare astfel un paradox: Pe de o parte nu vaccinăm, pe de altă parte există un exces de antibiotice. Populația caută în continuare „cel mai nou”, „cel mai puternic”, „cel mai injectabil” antibiotic, elemente care contribuie în timp la apariția chimio-rezistenței. Iar combinarea cu antibiotice în situații în care nu ar fi necesare accentuează problema.

Pentru că în această rețea există mereu un traseu între medicul de familie și medicul specialist, noua prevedere de restricționare a prescrierii prin rețeta specifică cred că a redus prescripțiile excesive de antibiotice. Dar trebuie să lucrăm și la strategiile de vaccinare, pentru că acestea sunt contrapropunerea necesară pentru a stăpâni o antibioterapie nedorită și inutilă”, a zis prof. univ. dr. Florin Dumitru Mihălțan, medic primar pneumologie.

Ce recomandări de vaccinare ați face persoanelor trecute de 60 de ani, în special celor cu probleme respiratorii sau afecțiuni pulmonare?

„Într-adevăr, persoanele peste 60, mai ales cele de 65–70 de ani, sunt mult mai expuse. Din punctul nostru de vedere, este esențială vaccinarea antigripală, odată cu deschiderea sezonului în octombrie; vaccinarea împotriva virusului sincitial respirator; și vaccinarea antipneumococică, deoarece în aproximativ 35% din cazuri pneumococul apare ca o suprainfecție la această categorie de pacienți, „terenul” fiind pregătit de un virus anterior, fie gripal, fie sincițial respirator”, a zis profesorul.

Continuarea răspunsul este aici: