Actorul a povestit despre anii copilăriei în care a descoperit pasiunea pentru teatru.
„Cred că a început în copilărie când în școala primară mă uităm cu ai mei la diferite înregistrări ale filmelor sau ale pieselor de teatru românești din perioada comunistă și învățăm replici pe de rost și interpretam din ce vedeam.
Țin minte și acum că interpretam bucățele din „Gaițele”, care era o producție de teatru TV de prin 90. Luam bucățele de acolo și mă mai jucăm cu ele, le reinterpretam, mai făceam câte un mic spectacol prin casă. Țin minte că am și scris, la un moment dat, pe un bilet la școală despre ce vreau să mă fac când voi fi mare. Am scris „actor" după ce o perioadă foarte lungă de timp din frageda copilărie, am spus că vreau să fiu mecanic de locomotivă.
Acum vorbind serios, în liceu sau prin clasa a VIII-a am venit la trupa de teatru a școlii în care am intrat și acolo lucram cu actrița Teatrului German din Timișoara, Isolde Cobeţ, care punea în scenă diferite piese cu noi și acolo am învățat abc-ul actoriei și m-am format într-un colectiv cu un actor profesionist. Acest lucru a contat foarte mult pentru că, în general, mai sunt trupe de teatru prin licee, dar foarte puține sunt făcute de actori profesioniști. Sunt făcute de profesoare sau de oameni care sunt pasionați de teatru. Asta mi s-a părut un avantaj foarte mare. M-am simțit foarte bine acolo, mergeam cu drag după ore.
Preferam să mai rămân la școală încă două ore după cursuri, să lucrăm la un spectacol de teatru. Eu nu am fost neapărat un tânăr foarte revoltat, nu am fugit de acasă, nu eram un copil problemă.
Îmi spunea Isolde, mai târziu, că foarte mulți copii de vârsta mea și adolescenți își îndreptau comportamentul și începeau să vină și la școală după ce descopereau că le place foarte mult actoria.
Teatrul era într-adevăr un lucru care te ținea aproape de o comunitate, de cei 20 de colegi cu care făceai asta, de Isolde care era „Izo-mami”, cum îi spuneam noi. Aveai spectacole, lucrai trei, patru luni de zile și aveai spectacol în Teatrul German profesionist cu echipă de lumini, cu muzică, se puneau bilete în vânzare, veneau oameni. Era o reprezentație în adevăratul sens al cuvântului.”, a spus actorul Alex Popa.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
