Întrebat de analistul politic Bogdan Chirieac care este opinia lui referitor la recenta creștere de taxe și impozite, Eugen Tomac a răspuns:
„Este o decizie foarte proastă și raționamentul meu este foarte simplu: nu poți tot timpul să pui presiune pe cei care, în mod onest, își plătesc taxele și impozitele și să îi încarci cu poveri noi pe cei care oricum nu se descurcă cu ceea ce au. La ora actuală este o greșeală fundamentală ca în plină criză economică, în loc să vii cu facilități pentru a stimula economia, pentru a-i ajuta pe oamenii care au 10, 100 sau 1000 de angajați, statul să vină pentru a le pune poveri în plus, în loc să investești în digitalizarea ANAF, de exemplu, pentru a putea colecta mult mai eficient și fără înțelegeri tacite între stat și beneficiar. Vedem cum unii sunt iertați în continuu, iar fix cei care plătesc sunt taxați. Cred că această filosofie nu mergea în această situație.
Legat de taxarea pe proprietate, noi trăim în țara unde aproape 85% dintre cetățeni sunt proprietari pe locuințele pe care le au, în comparație cu alte state. Evident că nu ne putem compara taxele cu cele din alte state, dar acolo în jur de 30-40% dintre cetățeni sunt proprietari. Evident că acolo discutăm de profituri și de alte chestiuni.”
Bogdan Chirieac a intervenit pentru a spune că „asta e tradiția la noi”.
Eugen Tomac a punctat că „este o tradiție de care trebuie să scăpăm dacă vrem să îi convingem pe tineri să rămână în țară, dacă vrem să îi convingem pe oamenii de afaceri să își extindă afacerile de succes în România și să producă și pentru alte piețe, nu să se reorienteze din mers.”
„În ziua de astăzi, piața de capital se mișcă printr-un simplu click. Ai dat un click și te-ai dus în Dubai, ai dat un click și te-ai dus în Germania, asta este lumea în care trăim. Mulți oameni își doresc aici, acasă, predictibilitate și stabilitate fiscală mai ales în momentele de criză. La noi, în loc să vină, în mod prietenos, să îți propună soluții pentru a te ajuta să îți menții vie activitatea sau să îți ofere facilități pentru a te extinde, statul vine și îți pune poveri în plus, iar această filosofie este extrem de greșită.”
Noile măsuri fiscale, adoptate oficial
Guvernul a adoptat vineri forma finală a ordonanţei de modificare a Codului fiscal, câteva măsuri urmând să intre în vigoare la începutul lunii viitoare, a anunţat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, în briefingul care a urmat şedinţei Executivului.
"Astăzi am adoptat forma finală a ordonanţei privind modificările la Codul fiscal. Sunt o o serie de măsuri care intră in vigoare de la 1 ianuarie 2023 şi câteva măsuri care intră în vigoare începând din data de 1 august 2022.
O să accentuez această chestiune privind abordarea echilibrată pe această reformă fiscală, pentru că au fost o serie de poziţii ale mediului public prin care s-a solicitat o abordare mai radicală.
Guvernul a considerat că, la acest moment, având în vedere situaţia complicată prin care trecem, nu este oportun şi nici necesar să facă ajustări radicale de mediu fiscal ci este bine să-şi continue traiectoria de susţinere a mediului de afaceri şi de consolidare a mediului de afaceri onest", a subliniat ministrul Finanţelor.
Termenul de intrare în vigoare a impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru sectorul HoReCa va fi 1 ianuarie 2023, a anunţat, vineri, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, la finalul şedinţei de Guvern în care a fost adoptată forma finală a ordonanţei de modificare a Codului fiscal.
"Ca modificări care au avut loc în această săptămână, aş prezenta situaţia de la sectorul HoReCa, în care termenul de intrare în vigoare a impozitului pe cifra de afaceri de 1% sau a opţiunii pentru impozit pe profit a fost dus către data de 1 ianuarie 2023. O modificare importantă a Codului fiscal în beneficiul economiei, din punctul nostru de vedere, o reprezintă extinderea facilităţii de scutire a profitului, scutirea de impozit a profitului reinvestit şi pentru zona de dezvoltare, de procesare, producţie, pentru că avem acest feedback în economie. Economia reacţionează pozitiv atâta timp cât este sprijinită şi trebuie să fie sprijinită şi fiscal", a menţionat ministrul Finanţelor.
El a arătat că au fost eliminate din actul normativ o serie de excepţii, cum ar fi cota redusă de TVA de 5% la serviciile de restaurant, cazare şi catering, în aceste sectoare revenindu-se la cota de 9%. De asemenea, s-a revenit la cota de TVA de 19% la băuturile pe bază de îndulcitori sau zahăr.
Pe de altă parte, începând cu data de 1 august 2022, va avea loc o ajustare a accizelor la tutun, precum şi a plafonului pentru care se acordă facilităţi în industria alimentară şi domeniul construcţiilor.
"O diminuare a plafonului pentru care se acordă facilităţi la construcţii şi industria alimentară de la 30.000 de lei la 10.000 de lei, începând cu data de 1 august, o ajustare a accizelor la tutun, inclusiv tutun încălzit, începând cu data de 1 august, dar şi la alcool, având în vedere faptul că aceste accize, la tutun, nu au fost actualizate în acest an. Necesitatea unui calendar predictibil de cinci ani pentru accize şi pentru alcool, faptul că nu au fost ajustate încă din 2015, o eliminare a facilităţilor privind deductibităţile la tranzacţiile imobiliare şi revenirea la impozitarea la valoarea reală", a spus ministrul.
Ulterior, de la 1 ianuarie 2023, va exista o ajustare a excepţiilor care sunt pe zona de microîntreprinderi, în sensul în care plafonul până la care o microîntreprindere poate funcţiona va fi redus la 500.000 de euro, de la un milion de euro în prezent.
Câciu a amintit, totodată, de condiţionarea de existenţă a cel puţin unui angajat în cazul microîntreprinderilor, limitarea la 20% a veniturilor din consultanţă şi management şi excluderea unor activităţi din obiectul de activitate al acestor microîntreprinderi, cum ar fi activităţi din domeniul bancar, al asigurări şi reasigurărilor, al pieţei de capital şi din domeniul jocurilor de noroc.
"O ajustare a cotei privind impozite pe dividende de la 5 la 8%, o ajustare a plafonului privind veniturile din activităţi independente pe persoană fizică autorizată, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale şi norma de venit - reducerea acestui plafon de la 100.000 de euro la 25.000 de euro. O limitare a beneficiilor impozitate favorabil la 33% faţă de salariu aflat în plată şi ajustarea modului în care se plătesc contribuţiile şi impozitul la contractele part-time, evident cu păstrarea unor excepţii. Dacă cumulul contractelor part-time este la nivelul unui salariu minim, atunci se plătesc contribuţiile proporţional cu contractele part-time, dacă nu se plătesc contribuţii la nivelul salariului minim. Pe de altă parte, există şi excepţiile cu privire la studenţi, elevi, pensionari şi persoane cu dizabilităţi. Totodată, am ridicat la 4.550 de lei plafonul pentru care salariaţii din România beneficiază de reduceri, pentru cei care au persoane în întreţinere, şi am introdus reduceri suplimentare pentru cei care sunt tineri până la 26 de ani sau pentru familiile care au câte un copil în întreţinere sau 2 sau 3 în funcţie de numărul de copii, o deducere suplimentară de 100 de lei/copil", a subliniat ministrul Finanţelor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
