Potrivit senatorului Marius Marinescu, Gospodăria de Partid, Secția economică a Partidului Comunist Român (PCR), "funcționa ca stat în stat; nimeni nu efectua controale acolo. Numai Securitatea avea acces la ceea ce se petrecea în acea instituție". Însă jaful la Gospodăria de partid a început chiar în prima zi a căderii regimului comunist și a continuat într-un ritm amețitor în ultimele șapte luni de funcționare, perioadă în care a fost "căpușată de firme off-shore și de firme-fantomă care au falimentat întreprinderile de elită din subordinea sa".
Mai mult, senatorul precizează motivul pentru care șeful Comisiei guvernamentale constituită pentru a inventaria patrimoniul Gospodăriei de Partid după evenimentele din '89 era să-și piardă funcția în Guvern.
1990- COMISIE DE INVENTARIERE A PATRIMONIULUI GOSPODĂRIEI DE PARTID
"Presedintele Comisiei, domnul Sandu Marin, pentru indrazneala de a inventaria la sange bunurile gospodariei de Partid, a fost la un pas de a–si pierde functia in Guvern. Valoarea patrimoniului de la vremea aceea se ridica la aproximativ 10 miliarde de dolari SUA.
Citește și: Gospodăria de Partid, de unde a început Marele Jaf. Primul milion, furat în prima zi a Revoluției
STRUCTURA SECȚIEI „GOSPODĂRIE DE PARTID"
Sectia economica a Comitetului Central (CC) avea in subordine:
1. Oficiul Economic Central „CARPATI" (OECC), pricipalul furnizor de valuta. OECC, intreprindere de turism, avea in componenta palate, vile , hoteluri in toate judetele tarii. Cele mai cunoscute se aflau in statiunile de pe litoralul Marii Negre ( Neptun, Olimp, Mamaia, Eforie Sud, Eforie Nord), in Delta Dunarii, in localitatea Snagov , in statiunile montane (Olanesti, Poiana Brasov) etc. Informatiile furnizate de Cornel Stegaru, fost director al statiunii de odihna Snagov, releva faptul ca, din cele 102 vile ale Gospodareiei de Partid, RA-APPS a praduit peste 90%, pentru terenul valoros de pe malul lacului cu acelasi nume;
2. Biroul de Turism pentru Tineret (BTT), care, la randul sau, avea in subordine statiuni precum Costinesti, Paraul Rece si altele;
3. Trustul „Carpati" , intreprindere de constructii care a construit o parte din faimoasa CASA POPORULUI. Trustul „Carpati" avea contracte de lucrari in Europa, Asia si Africa , in urma carora Romania beneficia de un aport valutar substantial;
4. Intreprinderea de Transport „ Bucuresti" (ITB) , dotata cu sute de autocare, autobuze , camioane, autoturisme si alte autovehicule;
5. Fabrici in toate judetele tarii. De exemplu, Fabrica de mobila „HELIADE" din Bucuresti, exportatoare a 80% din productie in Suedia, la firma IKEA;
6. Ferme agricole si intreprinderi industriale de produse alimentare in toata tara, precum cele din Magurele, Tunari, Baneasa, Snagov sau Malul Rosu. Unitatile agricole exportau legume, fructe, flori, conserve, carne, tesaturi, covoare etc;
7. Unitati de Cazare si Alimentatie (UCA);
8. Intreprinderea de Aprovizionare si Desfacere (IAD);
9. Sectorul Special , care deservea familia Ceausescu si membrii Comitetului Politic Executiv cu produse alimentare ;
10. Intreprinderea de Comert Exterior , care se ocupa cu exportul produselor intreprinderilor Gospodariei de Partid si al altor produse finite ale industriei romanesti. Aceasta intreprindere reprezenta principala sursa valutar;
11. Veniturile Gospodariei de Partid erau completate de cotizatiile celor 4 milioane de membri PCR.
Toate costurile legate de construirea si intretinerea imobilelor Gospodariei de Partid, inclusiv cele ale CASEI POPORULUI, au fost suportate din surse proprii , nu din bugetul statului. Conducerea Gospodariei de Partid a fost asigurata de presedintele Mihai Gere si de Leon Nasi, vicepresedinte si contabil-sef, acesta din urma fiind fost coleg de celula cu Nicolae Ceausescu pe timpul detentiei la inchisoarea de la Caransebes", precizează Marius Marinescu, care consideră că "Se impun masuri de recuperare a patrimoniului Gospodariei de Partid si pedepsirea exemplara a vinovatilor de catre autoritatilor competente".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
