Germania stagnează economic: Alegătorii cer schimbare în fața crizei economice

Lars Baumguertel, director al unei companii din Gelsenkirchen, un fost oraș carbonifer din Valea Ruhr, este unul dintre antreprenorii care resimt impactul crizei. Compania sa, care produce acoperiri de oțel galvanizat și are o tradiție de peste un secol, se confruntă cu costuri ridicate ale energiei, cauzate de încetarea livrărilor de gaz ieftin din Rusia.

„Avem nevoie de investiții masive în infrastructura energetică pentru a susține tranziția către o economie modernă și ecologică. Guvernul trebuie să intervină pentru a asigura stabilitatea economică”, a declarat Baumguertel pentru Reuters.

Multe companii din Mittelstand, sectorul de afaceri mici și mijlocii care formează coloana vertebrală a economiei germane, sunt afectate de aceleași probleme. Frâna constituțională a datoriei, introdusă după criza financiară din 2009, limitează capacitatea guvernului de a sprijini investițiile necesare pentru reforme economice.

Creșterea extremismului politic în contextul recesiunii

Orașul Gelsenkirchen este unul dintre cele mai afectate de stagnarea economică, având cea mai mare rată a șomajului din Germania. Această situație a alimentat ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a obținut rezultate notabile la recentele alegeri europene.

„Suntem o națiune industrială. Nu putem crea haos în industrie. Trebuie să existe o aprovizionare cu energie la prețuri accesibile pentru companii”, spune Klaus Herzmanatus, fost miner, care a fost forțat să se pensioneze anticipat din cauza închiderii minelor.

AfD a exploatat nemulțumirea populară, criticând închiderea centralelor nucleare din Germania și politicile ecologice adoptate de principalele partide. Christian Loose, reprezentant local AfD, susține că Germania a devenit dependentă de importurile de energie din Franța, în loc să mențină funcționale centralele proprii.

CDU lasă ușa deschisă pentru reforme economice

Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU) și principalul favorit pentru funcția de cancelar, a declarat că nu are planuri de modificare a frânei datoriei. Cu toate acestea, surse din interiorul partidului afirmă că Merz este conștient de necesitatea unor reforme pentru a susține investițiile în infrastructură și apărare.

„Desigur, vom avea o reformă după alegeri”, a declarat pentru Reuters un oficial conservator de rang înalt, care a preferat să rămână anonim.

Germania are nevoie de investiții masive

Economiștii avertizează că, fără măsuri concrete, economia germană va continua să sufere. Potrivit Institutului Economic IW, țara are nevoie de investiții de aproximativ 600 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru a moderniza infrastructura, sistemul energetic și transporturile.

În timp ce alte economii avansate, precum Statele Unite, mențin politici de deficit pentru a susține creșterea economică, Germania rămâne blocată într-un model de austeritate strictă. Nikolaus Wolf, director al Institutului de Istorie Economică de la Universitatea Humboldt din Berlin, avertizează că lipsa investițiilor ar putea avea consecințe grave:

„Acesta este momentul în care Germania trebuie să investească, iar toată lumea o face, cu excepția Germaniei. Este într-adevăr un fel de sinucidere economică.”

Alegerile vor decide direcția economică a Germaniei

În funcție de rezultatul alegerilor generale, Germania ar putea avea parte de o schimbare de politică economică. O posibilă relaxare a frânei datoriei pentru statele federale sau o excludere a investițiilor strategice din această regulă ar putea permite guvernului să deblocheze fonduri esențiale pentru reforme.

Pentru alegătorii din Gelsenkirchen și din întreaga țară, miza alegerilor este clară: găsirea unui echilibru între stabilitatea fiscală și necesitatea urgentă de investiții pentru viitorul economic al Germaniei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News