"Trebuie totuşi să ştim că anotimpurile vor rămâne patru. Mersul lor, ritmul lor anual va rămâne, dar, evident, ele se vor modifica faţă de ceea ce ştiam că sunt verile, primăverile, toamnele şi iernile de acum mai multe decenii. Adică, există o tendinţă - care se vede deja în statisticile noastre - de declanşare mai timpurie a primăverii, temperaturile cresc mult mai rapid în a doua jumătate a iernii - bineînţeles, cu fluctuaţii. Aici vorbim de statistici.
Nu în fiecare an se întâmplă aşa, dar, din ce în ce mai frecvent, primăvara devine mai timpurie, vara se lungeşte în septembrie şi avem, practic, o tendinţă de creştere a temperaturii, până acum în toate anotimpurile, mai puţin toamna, unde zgomotul e mare şi semnalul nu trece de zgomotul natural", a declarat specialistul ANM, marţi, într-o conferinţă de presă dedicată deschiderii celei de-a VI-a ediţii a Bucharest Science Festival (BSF 2018), dedicat cunoaşterii ştiinţifice şi tehnologice.
Ea spune însă că "experimentele numerice arată că în următorii ani şi decenii şi toamna vom avea la nivelul României tendinţe de creştere a temperaturii".
"Deja vedem primele semne, valurile de căldură vara sunt mai intense şi mai frecvente şi vă pot asigura că statisticile noastre cu date începând din 1961, atunci când aveam mai multe staţii, dar, de fapt, pentru mai puţine staţii avem date chiar din mijlocul secolului al XIX-lea. Or, aceste informaţii ne arată clar că numărul de zile cu valuri de căldură a crescut, mai ales în zona sudică, sud-estică şi extremul vest. Această modificare se va amplifica, din păcate, pe termen mediu şi lung. Ea există deja şi se va amplifica, cu atât mai mult cu cât semnalul încălzirii globale va fi mai puternic", a spus Roxana Bojariu.
Perioada 2021 - 2050, temperaturi de 50 de grade Celsius.
"Vă pot spune că m-am uitat pe nişte experimente numerice şi unul dintre acestea, în condiţiile unui scenariu pesimist, pentru perioada 2021 - 2050, deci nu foarte departe, a simulat temperaturi care au ajuns - e adevărat, de puţine ori - chiar la 50 de grade Celsius în sudul ţării. Dar, atenţie, e vorba de o probabilitate mai mică de producere o maximă zilnică, care se regăseşte în datele simulate o dată sau de două ori. Dar, totuşi, faptul că modelul ne arată o astfel de cale trebuie să ne pună pe gânduri", a mai spus climatologul.
Reunind în perioada 26-30 septembrie manifestări variate - de la conferinţe, dezbateri, documentare, ateliere pentru copii, expoziţii -, prin intermediul a peste 100 de evenimente organizate de Bucureşti, Râşnov, Adjud şi Timişoara, dedicate celor mai noi descoperiri din ştiinţă, Bucharest Science Festival îşi doreşte să ofere posibilitatea înţelegerii importanţei acestora, ilustrând impactul pe care îl au în viaţa noastră de zi cu zi, fie că este vorba de undele gravitaţionale sau de vaccinuri, de acceleratoarele de particule sau de inteligenţa artificială, de ştiinţele educaţiei sau de puterea universală a matematicii.
Alături de oameni de ştiinţă şi intelectuali români de marcă, vor fi prezenţi la BSF 2018 renumiţi cercetători din întreaga lume, precum dr. Paul McNamara din partea Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), dr. Steven Goldfarb de la CERN sau prof. Yves Demazeau, director de cercetare în cadrul Consiliului Naţional Francez de Cercetare Ştiinţifică (CNRS).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
