Evaziunea fiscală, pe masa priorităților în Strategia Naţională de Apărare. Se repetă istoria din "epoca Băsescu"? Ce spune Nicușor Dan despre rolul Serviciilor

Președintele Nicușor Dan a anunțat marți că, în viitoarea ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), va propune modificarea evaziunii fiscale ca prioritate în Strategia Națională de Apărare. Scopul noului președinte este ca serviciile secrete să se implice mai activ în combaterea acestui fenomen care afectează grav bugetul statului. 

”Avem o mare problemă legată de deficit, cu marea evaziune fiscală, și e nevoie ca instituțiile, inclusiv Serviciile, să se preocupe de problema asta și e o discuție dacă e sau nu e nevoie să modificăm în sensul ăsta Strategia Națională de Apărare” a declarat președintele Nicușor Dan, ieri.

Inițiativa a stârnit rapid reacții și comparații cu perioada fostului președinte Traian Băsescu, care a procedat similar în privința corupției. Atunci, măsura a dus la un val de critici, fiind acuzată de politizare a justiției și de implicarea excesivă a SRI în dosare penale. Astăzi, întrebat în prima sa conferință de presă de la Cotroceni cum va preveni repetarea acelui tip de derapaje, președintele Nicușor Dan a fost nevoit să răspundă dacă și cum intenționează să țină sub control această posibilă alunecare a instituțiilor dincolo de cadrul legal.

"Să fim foarte clari până unde acționează serviciile de informații"

„În primul rând, am avut o discuție formală deja în care am spus despre lucrurile astea. Evaziunea fiscală este deja în Strategia Națională de Securitate. Nu e nevoie de o modificare. Este deja acolo. Ceea ce trebuie noi să facem este să fim foarte clari până unde acționează serviciile de informații. Adică, serviciile de informații, pentru că evaziunea fiscală este o chestiune de Siguranță Națională, și nu numai că o cred eu, dar este și în documentul oficial al statului român, trebuie să fie preocupate și să găsească informațiile despre această problemă. Totul este ca rolul lor să se oprească la a furniza aceste informații către ANAF și către Parchete. Un director civil al SRI are lucrul acesta ca misiune principală. Trebuie să nu mai fim în punctul în care interferența serviciilor să fie mai mare decât este cazul”, a explicat Nicușor Dan.

Implicarea Serviciilor în anchete

Implicarea Serviciilor în anchete amintește însă, în România, de protocoalele secrete dintre SRI și organele de anchetă. 

La finalul anului 2017, erau în vigoare 65 de protocoale secrete cu SRI. Președinția anunța, în 2018, că niciunul nu a venit la inițiativa CSAT, ci a SRI sau a altor instituții. Însă, în 2017, SRI-ul condus de Eduard Hellvig menționa că relaţionarea SRI cu alte autorităţi s-a făcut în baza unei decizii luate în CSAT. Hellvig, ca șef al SRI, a fost cel care a denunțat toate protocoalele secrete. 

Poate cel mai controversat protocol de colaborare, cel dintre SRI și PÎCCJ, a fost stabilit de o Hotărâre CSAT, 17  din 2005, când fostul președinte Traian Băsescu a decis să includă corupția în lista infracțiunilor care amenință siguranța națională. După ce a plecat de la SRI, Florin Coldea spunea că ”În 2005, prin hotarare CSAT, fenomenul coruptiei a fost inclus in seria amenințărilor la securitatea națională. Totodată, începand cu 2005-2006, corupția a fost inclusă în fiecare an printre prioritati în Planul National de Priorități Informative, document aprobat de CSAT”. Citește toată știrea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News