La jumătatea lunii mai, un student a descoperit primul cuib de dropie din România după mai multe decenii, momentul fiind unul istoric. Dropia a fost considerată specie dispărută din fauna României după 1990.
Autorităţile locale şi asociaţiile care luptă pentru protejarea speciei au reacţionat imediat.
"Am început cu accesarea unui proiect pe fonduri europene, toate activităţile pe care noi le derulăm în ideea de protejare a dropiilor se desfăşoară cu sprijinul acestei finanţări în primă fază. Pe lângă rolul pe care îl are administraţia locală, noi suntem parteneri şi cu un ONG, asociaţia Milvus Transilvania, care desfăşoară activitatea de modernizare a dropiilor de cel puţin 10 ani. Pe lângă ce facem noi, ei ne dau suportul ştiinţific şi specific pentru protejarea lor.
Legat de protejare, începem cu educaţia copiilor, începem să îi sensibilizăm pe această temă. Activitatea este continuă, pentru că proiectul a început la 1 martie 2018. Partea aceasta de educaţie a început de atunci, vrem să educăm copiii să nu fie agresivi cu natura. Rezultatele sunt simpatice şi notabile. Vrem să desfăşurăm în continuare activitatea prin construirea unui centru turistic într-o zonă verde a localităţii, cam neîngrjită acum, a fost ca o groapă de gunoi. Sunt şapte hectare verzi, acolo vom construi un centru în care vom desfăşura activităţi de expoziţii pe dropie şi nu numai, şcoala altfel, tot ce înseamnă Natura 2000. Firul roşu al acestui proiect este, însă, dropia. Şi administraţia locală a înţeles foarte bine importanţa acestei măsuri de protejare a dropiei. În ideea de a fi o activitate de câştig pentru toate părţile, vom face partea de turism, cu respectarea zonelor ei de linişte. Vom construi un turn de observare, aproape de zona lor, unde se va ajunge din acel centru turistic pe o pistă de biciclete. Observarea se va face cu lunete foarte performante, achiziţionate deja prin "Programul INTERREG RoHu, axa prioritară 1, protejarea în comun şi utilizarea eficientă a valorilor comune şi resurselor, prioritatea de investiţii 6/C, conservarea, protejarea şi promovarea patrimoniului cultural". Tot Milvus are un rol extraordinar, pentru că ei ştiu datele tehnice, iar administraţia locală vine cu infrastructură şi promovare.", a declarat Patricia Ivanciuc, secretarul general al municipiului Salonta şi coordonatorul proiectului The Nature Corner, în exclusivitate pentru DC NEWS.
Colaborare cu fermierii
"Al doilea element de protejare la care ne-am gândit este sprijinirea agricultorilor. Pentru că cei care sunt zilnic aproape de aceste ultime 50 de exemplare sunt ei şi de atitudinea lor depinde protejarea lor. Sunt reguli speciale şi stricte care trebuie respectate. Pentru ei, zi de zi exploatând acele terenuri, sunt şi mai stricte. Încercăm însă să împăcăm atitudinea fermierilor cu aceste reguli, ca să fie o politică win-win, dropie-fermieri. Încercăm să îi educăm în acest sens. De altfel, cei de la Milvus au găsit o formă de sprijin pe PNDR pentru protejarea acestor specii pe pajişti şi pe teren agricol.
În cadrul acestui proiect, ce m-a bucurat este că am vorbit cu fermieri şi am ajuns la o concluzie foarte simpatică. Dropia există pentru că deja fermierii au avut o atitudine activă de protecţie a acestei păsări până acum. Au fost foarte deschişi la ideea de a păstra în continuare dropia, de a nu-i distruge habitatul.", a mai spus aceasta.
Habitatul, lărgit prin lucrări de infrastructură
"Încă o măsură concretă este faptul că am reuşit să introducem şi să primim finanţare pentru introducerea în subteran a 7 km de reţea electrică, lucru foarte bun. Asta pentru că dropiile simţeau undele, se făcea ca un ţarc pentru ele. Astfel, li se garantează libertatea de zbor, de mişcare.", a conchis Patricia Ivanciuc.
Iată şi un clip VIDEO cu dropiile, în timpul sezonului de rotit (ritualul de curtare al masculilor).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
