Digurile, o soluție pentru evitarea inundațiilor?
"Această tehnică este cunoscută, dar ea funcționează doar în situația în care amenajarea respectivă se realizează împreună cu lucrări de regularizare a debitelor. Realizarea digurilor este avantajoasă numai în condițiile unor astfel de abordări complexe, râurile trebuind să fie amenajate începând dinspre amonte către aval, spre vale. Există și alte concepții mai noi cu privire la realizarea unor lucrări de reducere a riscului la inundații", a spus Ioan Jelev pentru DC News.
Există și alte soluții pentru minimizarea riscurilor în caz de inundații
"Râurile ar trebui să fie lăsate libere. Lucrările de îndiguire și de regularizare trebuie să continue cu posibilitatea ca – în anumite momente, controlat – anumite incinte laterale ale acestor diguri să fie poată fi inundate, reducând astfel presiunea pe râul respectiv. Astfel, s-ar reduce nivelul râului. Olandezii au un sistem de două diguri – unul mai mic de-a lângul râului care poate fi inundat, la anumite viituri, și un altul, mai înalt, în zonele unde oamenii au locuințe. Dacă viitura depășește o anumită cotă, digurile respective previn inundarea unor zone care ar putea provoca pagube. Dacă viitura este foarte mare, cel de-al doilea dig va proteja populația. Sunt multe tehnici și soluții care ne pot proteja de inundații.
Există cazuri în care digurile pot provoca inundații
Digurile pot fi și periculoase dacă nu sunt construite așa cum trebuie. "Ele pot provoca inundații dacă nu au fost gândite și realizate într-un concept de acumulări cu diguri. Acestea din urmă sunt eficiente dacă există și anumite lucrări în amonte, în partea de sus a cursului apei, în care să poate fi înmagazinată o mare parte din viitură. Sunt și situații dezastruoase în care digurile ar conduce la o creștere a vitezei de scurgere a debitelor", a adăugat Ioan Jelev.
Oamenii și-au așezat locuințele în zone periculoase
Chiar dacă știau că zonele în care stau pot fi afectate de inundații, oamenii nu au vrut cu niciun chip să plece din locurile natale. "Legislația noastră chiar interzicea amplasarea unor construcții în aceste zone inundabile. În astfel de zone, nu trebuie amplasare așezări omenești. Din păcate, oamenii s-au așezat în aceste zone. Sunt țări care folosesc niște pârghii economice pentru a descuraja construcția caselor în albia majoră a râurilor. Oamenii ar trebui să evite amplasarea locuințelor în albia acestor râuri. De spus este ușor, mai greu cu practica", ne-a mai spus acesta.
Ce ar trebui să facă statul român pentru a reduce pagubele lăsate de inundații
"Trebuie să existe și o pregătire și o educație permanentă a cetățenilor în aceste zone. Oamenii trebuie să afle care sunt riscurile în astfel de situații astfel încât să se reducă aceste pagube materiale și să nu mai vorbim de pierderi de vieți omenești. De asemenea, trebuie continuată amenajarea râurilor. Dau un exemmplu: în anii '70 când au fost acele inundații extrem de mari, pe Târnava Mare, au fost foarte mari pagube asupra localittăților din jur. În anii recenți, odată cu amenajarea râului, la inundații cu aceleași debite, nu au mai existat pabube majore, iar localitățile nu au mai fost inundate. Atunci când sunt inundații, oamenii intră în panică, iar când iese soarele, lucrurile se uită ușor. Pe scurt, oamenii trebuie instruiți, educați și trebuie să avem un sistem informațional foarte bun. De asemenea, șanțurile trebuie să fie bine întreținute. În unele sate, ele sunt pline de gunoaie, iar apele în loc să se ducă în șanțuri, ajung în casele oamenilor", a conchis Ioan Jelev.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
