Războiul Rusiei în Ucraina, prin anvergura ofensivei, dar și prin asedierea și bombardarea unor orașe, a lăsat fără cuvinte întreaga lume.
Calculele Moscovei s-au dovedit a fi greșite. Militar, ceea ce trebuia să fie un blitzkrieg prin cucerirea principalelor puncte și schimbarea conducerii politice de la Kiev s-a transformat într-un război de uzură cu pierderi uriașe de ambele părți. Iar acest lucru a împins Moscova să accelereze și mai tare pedala ofensivei în Ucraina.
Și din punct de vedere al răspunsului Occidentului regimul lui Vladimir Putin a calculat greșit. NATO, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au dat dovadă de o unitate fără precedent. Dacă Federația Rusă s-a bazat pe diviziunea din Occident, la fel ca în 2014, agresiunea rusă în Ucraina din 2022 a revigorat NATO și ne-a arătat că în ciuda disensiunilor din trecut Statele Unite și Uniunea Europeană pot răspunde cu aceeași voce.
China, poziție ambiguă în războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Două teorii cu privire la strategia Beijingului
În aceste condiții toți ochii se îndreaptă spre China, stat care ar putea fi colacul de salvare din punct de vedere economic al Federației Ruse, supusă unor sancțiuni fără precedent din partea Occidentului. În timpul Olimpiadei de iarnă de la Beijing, care a avut loc cu doar câteva zile înainte de invadarea Ucrainei, Vladimir Putin s-a deplasat în China unde a discutat cu Xi Jinping un acord pentru ca Rusia să furnizeze Chinei încă 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale, fiind discutate și alte acorduri financiare între cele două părți.
Poziția ambiguă a Chinei, care pe de o parte a criticat sancțiunile Occidentale împotriva Federației Ruse, amintind că nu e înțelept să „pui la colț” o putere nucleară prin sancțiuni, dar pe de altă parte nu a susținut Moscova în cadrul rezoluției Națiunilor Unite unde a preferat să se abțină la votul rezoluției de condamnare a invaziei ruse în Ucraina, a dat naștere la două teorii.
1. Strategie pe termen lung
Prima ar fi o strategie pe termen lung pe care China o are. În acest sens Beijingul deși s-a poziționat categoric de partea Moscovei și a dat indicii în ceea ce privește sprijinul economic pe care îl va acorda Moscovei, condamnă totodată și ceea ce se întâmplă în Ucraina. China încearcă să joace cartea neutralității, dar să „ciupească” din ambele părți, profitând economic de situația Federației Ruse pe care o va face și mai dependentă de China, dar fără să o facă prea vizibil pentru a nu evita noi „incidente” economice cu Occidentul, într-o economie globală în care cele două au nevoie una de cealaltă. China e până la urmă a doua cea mai mare economie din lume.
Pentru a înțelege dimensiunea acestui aspect, și a faptului că orice viitoare ecuație pleacă de la SUA și China, trebuie spus că în 2020 PIB-ul Statelor Unite era de 20.94 trilioane de dolari, în timp ce al Chinei de 14.72 trilioane de dolari. În comparație Federația Rusă are un PIB de 1.4 trilioane de dolari.
Citiți continuarea pe Defenseromania.ro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
