Carnea roșie a fost o componentă esențială a dietei umane de milenii, oferind proteine, vitamine din complexul B și minerale esențiale precum fierul și zincul. Cu toate acestea, numeroase studii au asociat consumul excesiv de carne roșie cu boli cardiovasculare, cancer și o mortalitate crescută. Ceea ce este mai puțin cunoscut este legătura dintre consumul de carne roșie și diabetul de tip 2.
O lucrare publicată în prestigiosul jurnal The Lancet în septembrie 2024 a analizat relația dintre consumul de carne roșie și diabetul de tip 2, utilizând date din 20 de țări de pe mai multe continente, inclusiv America, Europa și Asia de Sud-Est. Studiul, la care au participat aproape 2 milioane de oameni, a concluzionat că un consum ridicat de carne roșie, atât neprocesată (vită, porc, miel), cât și procesată (slănină, salam, chorizo), este asociat cu o incidență crescută a diabetului de tip 2.
Diabetul de tip 2 afectează aproximativ 462 de milioane de persoane la nivel global. Această boală apare atunci când organismul nu produce suficientă insulină sau devine rezistent la acțiunea acestui hormon, ceea ce duce la creșterea nivelului de glucoză în sânge.
Printre simptomele sale principale se numără setea excesivă, urinarea frecventă și senzația de oboseală cronică. Pe termen lung, diabetul poate provoca complicații grave, inclusiv boli cardiovasculare, afectarea nervilor și probleme ale picioarelor.
Mecanismele exacte prin care consumul de carne roșie favorizează apariția diabetului de tip 2 nu sunt încă pe deplin înțelese. Totuși, cercetătorii sugerează câteva ipoteze principale:
Conținut ridicat de grăsimi saturate: Carnea roșie este bogată în grăsimi saturate, care pot reduce sensibilitatea la insulină.
Aminoacizii cu lanț ramificat (BCAA): Proteinele animale conțin niveluri ridicate de BCAA (leucină, izoleucină, valină), iar unele studii sugerează că acești aminoacizi pot contribui la rezistența la insulină.
Microbiota intestinală: Nutrienții din carnea roșie, precum colina și L-carnitina, pot fi metabolizați de bacteriile intestinale, generând compuși asociați cu un risc mai mare de diabet.
Gătirea la temperaturi ridicate: Prăjirea sau prepararea la grătar a cărnii roșii produce compuși toxici (produse finale de glicare avansată) care pot induce inflamație și stres oxidativ, contribuind la deteriorarea celulelor pancreatice.
Fierul hemic: Prezent în cantități mari în carnea roșie, fierul hemic poate contribui la apariția diabetului prin stres oxidativ și inflamație cronică.
În fața acestor riscuri, multe organizații de sănătate recomandă limitarea consumului de carne roșie. De exemplu, în Regatul Unit, ghidurile nutriționale sugerează o limită de 70 g de carne roșie gătită pe zi, iar în multe alte țări există recomandări similare.
Reducerea consumului de carne roșie nu trebuie să fie bruscă sau drastică. Specialiștii propun strategii ușor de implementat, cum ar fi:
Reducerea porțiilor: Consumul unor cantități mai mici de carne roșie la mese.
Zile fără carne: Adoptarea unei zile pe săptămână fără carne roșie („Lunea fără carne”, de exemplu).
Înlocuirea cu alternative sănătoase: Alegerea cărnii de pui, pește sau a surselor vegetale de proteine, precum fasolea, lintea și nucile.
Metode de gătit mai sănătoase: În locul prăjirii sau grătarului, carnea poate fi preparată prin fierbere sau înăbușire pentru a reduce formarea compușilor toxici.
Carnea roșie rămâne o sursă valoroasă de nutrienți, dar consumul excesiv poate contribui la creșterea riscului de diabet de tip 2. Conștientizarea acestei legături și adoptarea unor obiceiuri alimentare mai echilibrate pot reduce riscurile pentru sănătate, permițându-ne să ne bucurăm în continuare de mâncărurile preferate într-un mod mai responsabil.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News